Cârciumarii din Braşov au câştigat în avans Cerbul de Aur

Cârciumarii din Braşov au câştigat în avans Cerbul de Aur

Afacerea Cerbul de Aur are un profit „de imagine” greu cuantificabil pentru oraşul organizator. Mai câştigaţi se declară „terasiştii” de pe lângă Piaţa Sfatului, care speculează din plin setea de muzică a armatei de bucureşteni veniţi să asigure buna desfăşurare a festivalului

Deşi va mai „boncăni” şi luni seară – când este programată tradiţionala gală de folclor românesc – Cerbul de Aur 2009 e deja amintire. Resuscitat anul trecut, după ce fostul şef al TVR, Tudor Giurgiu, îl „omorâse” timp de doi ani, festivalul de la Braşov a iscat atunci doar dispute de culise, fără ca reluarea lui să fie pus vreo clipă sub semnul întrebării. Acum însă, criza economică le-a dat glas şi cârcotaşilor, care au prins să se întrebe în ce măsură Cerbul de Aur este o afacere justificată în plină criză, cine pierde şi cine câştigă din organizarea lui?

„Financiar, nimeni nu câştigă nimic!”

„Dom’le, să fie clar, financiar nu câştigă nimeni nimic!”, tranşează din start discuţia Tiberiu Cârstea, „veteranul” a cărui firmă, Instant Metal Beton SRL, se ocupă din ’92 de instalarea scenei şi a tribunei din Piaţa Sfatului. „Ba dimpotrivă, până acum am dat din banii mei personali peste 30.000 de euro, cu acte notariale”, adaugă el, insistând apoi că „singurul câştig e unul de imagine, pentru Braşov şi România”, care justifică din plin cei „vreo 800.000 de euro” puşi la bătaie de TVR.

Secretomanie teveristă

Suma nu e confirmată însă şi de directorul festivalului, Mioara Negescu, care refuză categoric să ne dezvăluie bugetul alocat anul acesta de TVR, pe motiv că „nu sunt bani publici, vom vedea după ce vom trage linie, sunt sigură că vom cheltui cu cel puţin 35% mai puţin decât anul trecut”. Cât priveşte contribuţia autorităţilor locale, doar Primăria Braşov a cotizat anul acesta cu echivalentul a aproape 200.000 de euro: 300.000 de lei cash, iar restul sub formă de diverse „prestări servicii”, de la scutiri complete de taxe la suportarea costurilor de cazare pentru 250 de TVR-işti şi a contravalorii petrecerilor de deschidere şi închidere. În schimb, Consiliul Judeţean Braşov – şi el sponsor cu cel puţin 100.000 de euro la fiecare din ediţiile precedente – n-a mai dat nici un sfanţ. „Am vrut să dăm şi anul ăsta măcar vreo două miliarde vechi – anul trecut am dat dublu - dar n-am avut nimic prevăzut în buget, iar apoi cei de la TVR nu ne-au mai căutat”, ne-a explicat vicele Ioan Ochi.

Afacere doar pentru „terasişti”

Asemeni TVR-ului şi autorităţilor locale, pentru care Cerbul de Aur înseamnă o afacere al cărei unic profit este unul „de imagine”, nici hotelierii din Braşov nu au avut vreun câştig financiar. „Nici gând să se îmbulzească turiştii, avem tot atâţia ca şi anul trecut pe vremea asta”, spune Gabriel Florescu, directorul comercial de la Aro Palace. Mai mult, pentru cele aproape 3000 de nopţi de cazare a „festivaliştilor”, Aro Palace a făcut o reducere de tarife de aproape 50%, până la „un preţ mediu de 52 de euro pe noapte camera dublă, adică un fel de câştig din pagubă”. În aceste condiţii, singurii pentru care Cerbul de Aur a însemnat o afacere profitabilă garantată sunt „terasiştii”, recte proprietarii teraselor din Piaţa Sfatului şi de pe străzile adiacente, care au fost „full” de dimineaţă până mult după miezul nopţii. „Nu cred că e vreun patron care să se poată plânge, s-a câştigat bine cu Cerbul şi anul ăsta”, recunoaşte vestitul Nicu Urs, patronul restaurantului chinezesc din Piaţa Sfatului, care adaugă: „Trebuie să fie cineva care să şi câştige, nu?!

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine