STUDIU CE acuză lipsa de transparenţă a băncilor europene în privinţa tarifelor

Cardurile bancare româneşti, de trei ori mai scumpe decât în Bulgaria. Cât câştigă bancherii

Costul deţinerii unui cont curent poate fi considerat un lux în România. Un român plăteşte în medie 83 de euro pe an pentru că utilizează un asemenea instrument, fie că este vorba despre cardul pe care primeşte salariul sau pensia ori despre cel de credit. În alte ţări, e mult mai ieftin: 58 de euro, în Belgia, 46 de euro, în Olanda, şi 27 de euro, în Bulgaria, se arată într-o analiză a Comisiei Europene.

2 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Comisioanele bancare sunt o necunoscută pentru mulţi europeni n Foto: Octav Ganea

83 de euro pe an, atât plăteşte în medie fiecare român care are un cont curent deschis la una din băncile comerciale din ţară, respectiv un card de debit pe care primeşte salariul sau pensia ori un card de credit. Suma a fost calculată chiar de Comisia Europeană, care a realizat un studiu în rândul celor 27 de state membre, România ocupând locul 12 în ierarhia întocmită în funcţie de mărimea costurilor. De ce a fost ales tocmai contul curent şi nu creditul? Pentru că 87% dintre cetăţenii Europei deţin un cont curent, un procentaj mult mai mare decât în cazul celor care folosesc serviciile de telefonie ori de alimentare cu gaze, explică realizatorii raportului.

"Aceste costuri înalte sunt o realitate datorită mai multor cauze. Printre ele se numără atât lipsa competitivităţii pe piaţa bancară şi absenţa unui market-maker redutabil, cât şi costurile mari cu administrarea băncilor. Este încă o piaţă a ofertantului", a declarat pentru Gândul Nicolae Dănilă, bancher. Aşa se întâmplă acum, însă situaţia se va schimba în momentul în care clienţii vor începe să pună o presiune din ce în mai mare pe bănci. Dănilă crede că, pe măsură ce aceştia vor acumula experienţă, vor putea compara produsele astfel încât să ceară preţul corect sau servicii de o calitate mai bună pentru aceiaşi bani.

CE critică lipsa de transparenţă a băncilor

În clasament, România se află în faţa unor ţări mult mai bogate, cu un nivel de trai ridicat, care plătesc însă mult mai puţin. De exemplu, pe un danez îl costă în medie 74 de euro/an administrarea contului, în timp ce un suedez plăteşte anual 62 de euro. Sunt şi state membre care achită şi mai puţin: 58 de euro în Belgia şi 46 de euro în Olanda. Ierarhia este condusă de Italia, cu o medie a costurilor de 253 de euro, iar cele mai mici sume le plătesc bulgarii, doar 27 de euro.

Indiferent de poziţia în clasamentul realizat de CE, pentru mulţi dintre europeni este o necunoscută structura şi nivelul costurilor ce decurg din deţinerea unui cont curent. CE trage astfel un semnal de alarmă în privinţa lipsei de transparenţă a băncilor faţă de clienţii lor. "Cred că lucrurile se pot îmbunătăţi în continuare în România în ceea ce priveşte transparenţa costurilor bancare şi comunicarea cu consumatorul. Şi reglementatorului îi revine un rol important, respectiv Băncii Naţionale a României, dar şi Guvernului, în contextul în care observăm o implicare din ce în ce mai mare în restul Europei, în această privinţă", a declarat pentru Gândul Radu Crăciun, director de investiţii Eureko Pensii.

De ce se plâng europenii

Consumatorii se plâng de faptul că informaţiile de pe site-urile băncilor sunt dificil de înţeles, fiind exprimate într-un limbaj specific ori afişate cu caractere mici, se arată în studiul citat. În cazul în care clientul reuşeşte să găsească anumite informaţii, acestea sunt de cele mai multe ori prea lungi, fără a se concentra pe caracteristicile produsului respectiv. Este clar că mulţi dintre europeni nu sunt capabili să înţeleagă cu adevărat oferta, fiind necesară deplasarea la sediul băncii, aşa cum se întâmplă în două cazuri din trei. Practic, o bancă din zece nu are deloc sau doar într-o masură foarte mică informaţii legate de costuri, iar trei bănci din zece dau informaţii incomplete cu privire la tarifele practicate. Realizatorii analizei iau în calcul chiar varianta în care angajaţii băncilor nu înţeleg suficient produsele pentru a da sfaturi eficiente consumatorilor.

Din ce câştigă bancherii

Comisioanele pe care băncile le percep de la clienţi reprezintă o sursă consistentă de venituri pentru bancheri. Anul trecut, băncile au încasat de la clienţii lor aproximativ două miliarde de euro din comisioanele aferente creditelor şi operaţiunilor de leasing, dar şi din cele de schimb valutar, potrivit datelor băncii centrale. Suma reprezintă o treime din totalul veniturilor bancare, de peste 5,8 miliarde de euro, şi este a doua ca mărime, după dobânzi (2,7 miliarde de euro încasate în 2008).

INFO Bugetarii îşi pot lua lefurile şi cash

Bugetarii nu mai sunt obligaţi să-şi încaseze salariile pe card şi pot opta şi pentru plata în numerar, a decis miercuri Guvernul. Dacă o parte dintre cei 1,4 milioane de angajaţi din sistemul bugetar vor renunţa la carduri, băncile vor avea încasări mai mici din comisioanele aferente tranzacţiilor. Numai din virarea pe card a salariilor bugetarilor, băncile ar fi câştigat anul acesta 25 de milioane euro, potrivit unor calcule estimative făcute anterior de Gândul.