Casa Poporului, atracţia numărul unu pentru turiştii străini
Casa Poporului, atracţia numărul unu pentru turiştii străini
Fosta Casă a Poporului este destinaţia numărul unu
pentru turiştii străini care vin în Bucureşti, numărul mediu de
vizitatori fiind de 1000 pe zi
Clădirile simbolice construite de Nicolae Ceauşescu au devenit principala atracţie pentru turiştii străini care ajung în Bucureşti. Cea mai vizitată "atracţie" de acest gen este Casa Poporului. În această vară, aproximativ 1.000 de turişti au vizitat zilnic Casa Poporului, cei mai mulţi din Israel, Franţa şi Germania. "Este principalul obiectiv turistic pe care îl vizitez la Bucureşti. Sunt foarte interesat, pentru că este o parte importantă a istoriei", explică Niels, un olandez în vârstă de 27 de ani. "Toţi vizitatorii asociază această clădire cu Ceauşescu", explică Adina Mihai, ghid în Casa Poporului, a doua clădire ca mărime din lume după Pentagon (SUA). "Sunt impresionaţi de dimensiuni", adaugă Adina Mihai. Palatul Parlamentului are un milion de metri cubi de marmură, 200.000 de metri cubi de tapet şi 900.000 de metri cubi de lemn. Peste 200.000 de muncitori şi 200 de arhitecţi au participat, zi şi noapte, la construcţia demarată în 1984.
Casa Poporului - simbolul Bucureştiului
Purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Române a Agenţiilor de Turism, Traian Bădulescu, spune că "vrând-nevrând, Palatul Parlamentului a devenit simbolul Bucureştiului". Bădulescu se numără printre cele 40.000 de persoane ale căror case au fost distruse pentru construirea Casei Poporului. "Aveam şapte ani. Este traumatizant să fii forţat să te muţi dintr-o casă frumoasă într-un apartament la bloc. A fost o tragedie pentru mulţi oameni, unii s-au sinucis, dar eu nu urăsc Palatul Parlamentului", explică Bădulescu, subliniind că această clădire trebuie pusă în valoare. "Este o parte negativă a istoriei, dar nu trebuie ştearsă", explică Bădulescu. O altă atracţie pentru turişti este casa părintească a lui Ceauşescu din Scorniceşti. Închisă temporar, casa urmează să fie redeschisă în primăvară, explică Emil Bărbulescu.
Citeşte şi:
20 DE ANI DE LIBERTATE. Tu ce ai făcut cu libertatea ta? 22 decembrie. Dictatorul a fugit
20 DE ANI DE LIBERTATE. Tu ce ai făcut cu libertatea ta? Revoluţia văzută din clădirea TVR
Tokes, îmbiat să protesteze, în 1989, de doi ziarişti canadieni
The Guardian îi compară pe revoluţionarii români cu un urs rănitIntră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine














5 Comentarii [+] Adauga un comentariu
nu conteaza ca este legat de CEAUSESCU,TREBUIE SA IUBIM ACEST SIMBOL SI SA-L promovam.
Alo !!! Cei în drept ! Pe frigul acesta nu puteÅ£i muta aleÅŸii neamului într-un zgârie nori (abia ne mai veselim un pic) care stă golaÅŸ ÅŸi Å£ipă după închiriere iar Casa Poporului s-o închiriaÅ£i unei UE; NATO... să-ÅŸi scoată întreÅ£inerea singurică ?? Pe lângă chiriaÅŸi ne-ar mai aduce ÅŸi ceva turiÅŸti...
Eu zic sa-l vindeti pe bucati (ce?............ palatu'); din banii stransi ocupati-va de cei institutionalizati. Intrati pe BBC si vedeti ce reportaj au facut unii in caminele de copii si de batrani din tara noatra (te doare sufletul).
Rusine tuturor celor care se ocupa de aceste programe.
Afara cu politicieni, nu merita un loc asa valoros. Se pot face bani cu sacu da e promovat bine.
"Casa Poporului" sau "Palatul Parlamentului" este intradevar un simbol national. Si eu, "ca simplu cetatean" [recunoasteti expresia?} ma mandresc cu prezenta acestei cladiri monumentale, a doua din lume ca volum, dupa cea a Departamentului Apararii {Pentagonul} din SUA. Construita intr-o perioada de incredibile vicisitudini suprapuse peste uriase ambitii, ramane un simbolul al acelei epoci, simbol ce va rezista veacurilor amintind de cei ce-au trait in acele vremuri. Noi romanii, traitori de milenii prin bordeie, am ridicat o cladire ce, azi ,uimeste strainatatea, impinsi, probabil si de sirul nesfarsit de umilinte la care ne-a supus istoria. Fie si numai pentru faptul ca atrage asa de multi turisti straini, constructia isi dovedeste utilitatea. Dar acesta este numai un aspect minor, periferic al importantei deosebite a acestei constructii. Eu sunt ardelean, din Brasov si-am trait o viata-ntreaga in orasul meu natal si la Cluj, in perioada studentiei, fiind, in sinea mea complexat de grandoarea si monumentalitatea, constructiilor ridicate de cei strain de neamul meu, de-a lugul veacurilor ce le-au fost favorabile si-mi spuneam "cum Dumnezeu ca tot ce-am cladit noi, a fost marunt, meschin si neglijabil in comparatie cu tot ceea ce-au facut alogenii" Nu mi-o luati in nume de rau, dar de cate ori am trecut prin preajma acestei cladiri am avut un sentiment de mandrie. Stiu ca multi carcotasi m-ar combate "Tu ai muncit la ridicarea ei?" " Ti-a fost demolata locuinta?" "Stii cati au murit pe schelele ei?" Nu n-am suportat intreg acest calvar. Dar mai stiu ca orice lucru maret se face cu sacrificii.