CFR în cifre: 1000 de „puncte“ periculoase, 5000 km trebuie reparaţi

Bani - doar 8% din cei alocaţi pentru drumuri n Foto: Valeriu Tanasoff

1.054 de puncte periculoase, dintre care 119 pe magistrale şi linii principale, 373 de restricţii de viteză, 5.148 km de linie scadentă la reparaţii capitale. În cifre, aceasta este situaţia căilor ferate române, care are nevoie anual de 250 milioane de euro pentru întreţinere, dar primeşte numai 20 de milioane

De mai bine de zece ani de zile, calea ferată este subfinanţată, iar panaceul pentru limitarea riscurilor este introducerea restricţiilor de viteză în zonele în care apar probleme majore. Ultimele statistici oficiale ale Ministerului Transporturilor relevă o realitate îngrijorătoare: din totalul reţelei, de 20.385 km, 5.148 (38%) sunt scadenţi la reparaţii capitale, în aceeaşi situaţie aflându-se 10.998 dintre cele 18.170 de poduri şi podeţe, adică 60,53%. Un număr de 209 poduri şi podeţe necesită refacere integrală, de la zero. Numărul punctelor periculoase a ajuns la 1.054, dintre care 119 sunt situate pe magistrale şi linii principale, iar cel al restricţiilor de viteză la 373.

"În realitate, numărul lor este mult mai mare, dar, oficial, sunt strânse în mai multe grupuri. Chiar şi pe singurul tronson reabilitat din România, Bucureşti - Câmpina, există 48 de puncte periculoase pe ambele sensuri, fiind introduse restricţii de viteză", a declarat pentru Gândul secretarul general al Asociaţiei Industriei Feroviare (AIF), Ştefan Roşeanu. El a precizat că întreţinerea căilor ferate necesită anual minimum 250 milioane de euro, în condiţiile în care alocaţiile bugetare nu depăşesc 20 de milioane. "Tot bugetul companiei de infrastructură CFR SA este de 250 milioane de euro, în care intră şi investiţii, şi salarii, şi plata furnizorilor de utilităţi", a mai spus Roşeanu.

În calea ferată se investeşte doar 8% din banii pentru drumuri

Că sunt puţini bani o confirmă şi un studiu realizat în acest an de compania de consultanţă AT Kearney, la cererea operatorului feroviar privat Servtrans Invest. Potrivit documentului, în sistemul feroviar românesc se investesc numai 8% din banii alocaţi pentru drumuri, în timp ce proporţia este de 11% în Polonia şi Croaţia, de 26% în Cehia şi Franţa, de 51% în Regatul Unit sau chiar de 60% în Austria. Lipsa banilor este "completată" de furturi. "Se constată o creştere exponenţială a furturilor, de la an la an. Dacă angajaţii căii ferate depun mărturie împotriva hoţilor, atunci sunt persecutaţi de rudele şi clanurile din care fac parte aceştia", a declarat pentru Gândul preşedintele Federaţiei sindicale Elcatel, Ionel Socaciu. Situaţia este confirmată şi de oficialii Autorităţii Feroviare Române (AFER). "Se fură orice, de la elemente de cale la sisteme de semnalizare. Pe de altă parte, căile ferate sunt traversate la tot pasul de turme de oi sau de capre", spune Dragoş Floroiu, directorul Organismului de Investigare Feroviar Român, din cadrul AFER.

Pe Valea Jiului s-a furat semnalizarea

În ciuda acestor aspecte, el a ţinut să precizeze că sistemul feroviar românesc este unul dintre cele mai sigure din Europa.

Furturile au ajuns la cel mai înalt nivel pe Valea Jiului, unde de câţiva ani au dispărut pur şi simplu instalaţiile de semnalizare, iar trenurile se deplasează pe baza unui ordin de circulaţie, pe răspunderea mecanicului de locomotivă. "Se circulă fără bobină de autostop, fără controlul circuitelor de cale şi aşa mai departe", spune Socaciu.

Spusele sale sunt confirmate şi de operatorii privaţi de transport feroviar. "Valea Jiului este una dintre cele mai periculoase rute. Ne omoară roţile, bandajele şi frânele", a declarat pentru Gândul directorul adjunct al Unifertrans, Aurel Dumitrescu, care a fost şi primul preşedinte al SNCFR, la înfiinţarea sa, în 1991.

El a adăugat că starea proastă a infrastructurii are efecte negative asupra afacerilor operatorilor feroviari privaţi: "Îmi dă peste cap tot businessul. Infrastructură proastă înseamnă personal în plus, energie în plus şi reparaţii în plus".

INFO Top 3 accidente feroviare
1. Dragoş Vodă (linia Bucureşti - Constanţa), 1996 - un călător decedat
2. Odorhei, 2008 - decesul mecanicului de locomotivă
3. Valea Călugărească, 2008 - un călător decedat

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine