Cine sabotează autostrăzile: lupii în călduri, urşii stresaţi, dacii şi romanii

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, trebuie să depăşească numeroase obstacole pentru a finaliza un proiect n Foto: Valeriu Tanasoff

Râul şi ramul par a nu mai fi fraţi cu românul. Cel puţin cu românul de la Ministerul Transporturilor. Conducerea a „identificat“ motivele pentru care proiectele de construcţie sunt oprite luni de zile. Pe scurt, oficialii se plâng de lupii în călduri din zonele montane, urşii stresaţi dintre Comarnic şi Braşov, broscuţele din Dobrogea şi piţigoii de la Moara Vlăsiei. „Avem probleme cu avizele de mediu, pentru că trebuie să demonstrăm că nu depăşim numărul de decibeli suportat de urşi, că nu împiedicăm împerecherea lupilor, că nu punem în pericol viaţa broscuţelor şi a piţigoilor“, a declarat pentru Gândul directorul Direcţiei infrastructură rutieră din minister, Adrian Ionescu.

Acestor probleme li se adaugă vestigiile arheologice care apar fix pe traseele viitoarelor autostrăzi, mai spun oficialii. Exemplul invocat: 29 de situri pe cei 19 km ai centurii Constanţa. „Imediat cum anunţăm un proiect de autostradă, fix pe traseul ei apar zeci de situri arheologice, de parcă dacii şi romanii ar fi ştiut pe unde o să facem noi autostrăzi“, se plânge ministrul Radu Berceanu. Mai apar apoi spun responsabilii şi nemulţumirile celor expropriaţi, care aruncă cu pietre în basculante, şi încercarea unor constructori de a tărăgăna lucrările, invocând chiar şi gripa aviară.

La nivelul ministerului s-a făcut o inventariere a obstacolelor, stupide la prima vedere, de care se împiedică proiectele de infrastructură. „Avem probleme cu obţinerea avizelor de mediu, pentru că trebuie să demonstrăm că nu depăşim numărul de decibeli suportat de urşi, că nu împiedicăm împerecherea lupilor, că nu punem în pericol viaţa broscuţelor şi a piţigoilor“, a declarat pentru Gândul directorul Direcţiei infrastructură rutieră şi concesiuni din Ministerul Transporturilor, Adrian Ionescu.

Cele mai mari probleme apar la intersecţia traseelor viitoarelor autostrăzi cu arii naturale protejate, cuprinse în Programul Natura 2000. „Atunci când a fost întocmit programul, nu a fost întrebat nici un ministru, ci doar nişte ONG-uri, şi de aceea ne trezim acum în faţa atâtor probleme“, explică Ionescu. Fauna protejată care a oprit sau riscă să oprească buldozerele constructorilor este diversă. Din cauza programului respectiv, a mai fost invocată de autorităţile de mediu o multitudine de deranjuri pe care proiectele de infrastructură le pot aduce animalelor. În speţă, broscuţele din Dobrogea, urşii stresaţi de zgomot şi lupii care nu se mai pot împerechea.

Prima problemă a ieşit la iveală odată cu proiectul autostrăzii Bucureşti – Ploieşti, când s-a constatat că într-o pădure de lângă Moara Vlăsiei trăiesc mai multe specii de păsări, ocrotite de lege. Aceste păsări, denumite generic „piţigoi“ de către ministrul Radu Berceanu, au oprit luni de zile înaintarea lucrărilor de construcţie până când, într-un final, a fost obţinut avizul de mediu pentru defrişarea pădurii.

Şi strămoşii noştri, dacii şi romanii, pun mari probleme înaintării proiectelor. Săptămâna trecută a fost „condimentată“ de un schimb de replici între Berceanu şi omologul său de la Cultură, Theodor Paleologu, pe tema numeroaselor situri arheologice care răsar fix pe traseele viitoarelor autostrăzi.

Şi exproprierile de terenuri se lasă de multe ori cu scandal. „Şi pe Autostrada Transilvania şi pe cea care va lega Bucureştiul de Ploieşti nu puţine au fost cazurile când proprietarii, nemulţumiţi de sumele oferite de stat, au aruncat cu pietre în parbrizele camioanelor. Ba chiar au ieşit şi cu topoarele“, a adăugat Ionescu.

Sunt şi situaţii în care constructorii încearcă să tărăgăneze lucrările, avansând motive de genul „a plouat prea mult şi nu putem lucra la terasament“. În fine, mutarea utilităţilor întârzie şi ea foarte mult lucrările. Prin legi speciale, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) este obligată să mute pe cheltuiala proprie stâlpii unor societăţi ca Electrica, Transelectrica, Romgaz sau Transgaz, însă cu firmele agreate de acestea.

Promisiunile lui Boc

În campania electorală, PD-L a promis că în patru ani se vor construi 836 km de autostradă. Până una alta, pentru acest an sunt programaţi a fi construiţi 72 km, dintre care 30 inutilizabili, deoarece nu vor fi gata podurile. Într-un interviu acordat recent ziarului Gândul, ministrul Radu Berceanu admitea că, în cazul în care criza nu se va mai înmuia anul viitor, promisiunea ar putea fi „ajustată“, în minus, bineînţeles. Ieri, pe şantierul Autostrăzii Transilvania, premierul Emil Boc s-a arătat plin de elan muncitoresc, spunând că va aloca 100 milioane de euro până la finele anului pentru proiecte de infrastructură.

„Vara aceasta, în acest an, infrastructura nu are vacanţă. Se lucrează şapte zile din şapte la lucrări de infrastructură, de la metrou, la centuri de ocolire şi la Autostrada Transilvania. Avem o ofensivă totală pentru a putea da şansa unei creşteri economice în acest trimestru şi pentru recuperarea întârzierilor“, a declarat premierul.

Lupii Animale protejate de lege, lupii pun mari probleme constructorilor. Mai exact, posibilitatea lor de împerechere este periclitată, în condiţiile în care habitatul lor va fi împărţit în două de o autostradă. În momentul în care o asemenea arteră, cum va fi autostrada Comarnic – Braşov, traversează o zonă împădurită, Ministerul Transporturilor trebuie să obţină un aviz de mediu. „Trebuie să demonstrăm că nu punem în pericol împerecherea lupilor aflaţi la stânga şi la dreapta autostrăzii“, spune Adrian Ionescu.

Broscuţele Proiectul construcţiei centurii ocolitoare a Constanţei, în regim de autostradă, a avut de furcă cu o specie de broscuţe protejate. Aceleaşi probleme au apărut şi în ceea ce priveşte ultimele două tronsoane din Autostrada Soarelui, Cernavodă – Medgidia şi Medgidia – Constanţa. Ecologiştii au pus pe tapet problema protejării micilor vieţuitoare, astfel încât ele să nu moară strivite sub roţile maşinilor ce se vor îndrepta cu viteză maximă spre litoral. Avizul a fost solicitat şi problema urmează să fie rezolvată.

Piţigoii Existenţa, într-o pădure de lângă Moara Vlăsiei, a unor specii de păsări mici, ocrotite de lege, a întârziat luni bune înaintarea autostrăzii Bucureşti – Ploieşti. Habitatul respectivelor păsări, denumite generic „piţigoi“ de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, nu putea fi defrişat. Abia în urmă cu nici o lună de zile, Compania de Autostrăzi a reuşit să obţină toate avizele de mediu necesare defrişării, pentru ca autostrada să poată traversa pădurea respectivă.

Urşii În afară de lupi, în zonele montane se pune şi problema urşilor. De această dată nu este vorba de împerecherea lor, pentru că, oricum, cei de la Regia Pădurilor Romsilva au constatat că sunt prea mulţi şi că trebuie suplimentat fondul de vânătoare, ci de deranjul fonic. Trebuie instalate panouri fonoabsorbante, pentru ca nivelul decibelilor emis de autoturismele şi camioanele ce vor utiliza autostrada să nu fie supărător pentru urşi. Problema a fost întâlnită la întocmirea proiectului Comarnic – Braşov.

Gripa aviară Nu numai animalele şi păsările au pus frână lucrărilor, ci şi bolile acestora. În urmă cu trei ani de zile, din cauza gripei aviare, trei muncitori nu au fost lăsaţi să părăsească localitatea de reşedinţă, prilej pentru constructor de a cere prelungirea termenului de finalizare. „Trei muncitori au fost blocaţi de autorităţile sanitar-veterinare într-un sat, pentru câteva zile, iar constructorul a şi cerut un termen mai mare de finalizare, pe motivul lipsei de personal, evident un pretext“, spune directorul Adrian Ionescu.

Dacii şi romanii Vestigiile care apar ca ciupercile după ploaie întârzie şi ele proiectele. „De fiecare dată când începem o autostradă, apar zeci de vestigii, de parcă dacii şi romanii ar fi ştiut pe unde o să facem noi autostrăzi“, a declarat Berceanu. El a acuzat corupţia unor an­gajaţi ai Ministerului Culturii, care sunt mână în mână cu firmele care fac descărcarea de sarcini arheologice. În replică, Paleologu a spus că va trece la „arheologia preventivă“. Pe traseul centurii Constanţei (19 km) au fost descoperite 29 de situri.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine