Tabere Isărescu şi Boc, suspectaţi că boicotează moneda naţională

Cine „sapă” leul, BNR sau Guvernul? Băncile îşi dau cu părerea

ING acuză Banca Naţională că depreciază moneda naţională. Economistul-şef al BCR spune însă că sursa slăbiciunii ar putea fi nerespectarea acordului cu FMI de către Guvern

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Premierul şi guvernatorul ieşind de la BNR n Foto: Agerpres

În ciuda relativei stabilităţi a cursului din ultimele luni, datorată aproape integral semnării acordului de 13 miliarde de euro cu FMI, unii economişti spun că ar putea urma zile negre pentru moneda naţională, care ar putea pierde încă 10% faţă de euro.

În timp ce unii specialişti, cum ar fi cei ai ING, susţin că BNR este de vină pentru posibila cădere a leului, alţii, printre care şi Lucian Anghel, economist-şef al BCR, arată cu degetul spre Guvern.

Scenariul ING: leul pierde 18% faţă de euro în 2009

Strategia BNR de a reduce dobânda de politică monetară pentru a ieftini dobânzile şi de a da mai mulţi bani băncilor pentru a reporni creditarea va duce la deprecierea leului cu circa 10% până la sfârşitul acestui an, susţin analiştii de la ING, adică până la un curs de 4,7 lei/euro, faţă de circa 4,2 în momentul de faţă.

„Pe termen scurt, nu ne aşteptăm la o depreciere puternică a leului după scăderea dobânzii, dar, dacă pe parcursul anului 2009, reducerile ratei vor fi însoţite de măsuri adiţionale pentru a îmbunătăţi condiţiile de lichiditate de pe piaţa interbancară ar trebui să vedem leul depreciindu-se în linie cu prognoza noastră, respectiv un vârf de 4,7 lei/euro la finele anului şi de 4,5 lei/euro în 2010“, se arată într-un raport ING. În cazul în care cursul ar ajunge la 4,7 lei/euro, deprecierea leului în 2009 ar putea ajunge la aproape 18%, ceea ce ar destabiliza şi mai mult mediul de afaceri, care importă produse şi materii prime la preţuri calculate în euro.

La nivelul populaţiei, o astfel de depreciere ar însemna scumpirea generalizată a tuturor bunurilor de import şi a serviciilor cum ar fi telefonia sau internetul, precum şi explozia ratelor la creditele în euro.

BNR a redus marţi dobânda cheie, cea după care, în mod normal, băncile calculează dobânzile la creditele acordate clienţilor, cu o jumătate de punct procentual, până la 8,5% şi a decis, în acelaşi timp, să pună la dispoziţia bancherilor circa 1,2 miliarde de euro în plus pentru a reporni creditarea. Practic, analiştii de la ING susţin că împrumutând băncile mai ieftin în lei şi suplimentând fondurile acestora, BNR va devaloriza leul, în lipsa unor semnale mai bune dinspre economie.

Anghel, BCR: cursul depinde de Guvern

Unii specialişti însă, printre care şi Lucian Anghel, economist-şef BCR, susţin că vom avea un leul mai slab sau mai puternic în funcţie de felul în Guvernul va respecta acordul cu FMI.

„Indiferent unde ar fi dobânda (de politică monetară a BNR, n.r.) este posibilă o creştere a cursului dacă nu respectăm acordul FMI şi dacă peste situaţia actuală se suprapune şi accentuarea luptelor politice”, ne-a declarat Anghel. El a precizat că politica actuală a BNR este sprijinită şi de o inflaţie anualizată în scădere, care ar putea fi de circa 5% în iulie. Şi mai tranşant este însă analistul economic Ilie Şerbănescu.

„Cursul este influenţat de Guvern. Un guvern care încearcă să păstreze ceea ce nu poate păstra, adică salariile şi pensiile mărite anul trecut în campania electorală. Dacă nu va reduce drastic şi urgent cheltuielile, o va face leul, prin depreciere. Ajustarea nu poate fi evitată”, ne-a declarat el. De la semnarea acordului cu FMI cursul a fost stabil, variind uşor în jurul valorii de 4,2, respectiv o depreciere de circa 5,3% faţă de cotaţia de la finele anului trecut.

Info plus:

Sondaj: Guvernul nu poate salva economia

Românii cred că Guvernul are cel mai important rol în redresarea economiei, însă nu consideră că Executivul poate face acest lucru. Simplu spus, românii nu cred că actuala conducere de la Palatul Victoria are capacitatea de a veni cu soluţii pentru ieşirea din criză, conform unui sondaj de opinie al GFK. La polul opus se află BNR, în care respondeţii au declarat că au încredere şi despre care consideră că le apără interesele.