Afacere Business de fiţă

Cine sunt cei care vând cafea de 100 de milioane de euro pe Dorobanţi

 “Chiar azi a trecut pe la cafeneaua din Dorobanţi Andrei Hrebenciuc. Multe personalităţi îşi beau cafeaua la noi, printre care politicieni, ambasadori, consuli, dar şi Simona Senzual sau alte asemenea vedete”, ne-a declarat Adriana Matei, deţinătoarea francizei Pascucci în România

„Imaginea Dorobanţi s-a stricat din 2005 încoace, când a început să fie frecventată de copii ai unor persoane care au parvenit; din fericire, moda a început să treacă şi să sperăm că va redeveni o zonă pentru clientela business”, spune Păun, citat de Business Magazin

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Tudor Niculescu

„Dacă mâine s-ar interzice parcarea în Dorobanţi sau s-ar face o parcare subterană undeva în apropiere, nu ar mai veni nici jumătate din lumea care vine acum”, spune Tinu Sebeşanu, directorul firmei de consultanţă Trend Hospitality, citat de Business Magazin. După cum spune el, în ciuda renumelui zonei şi a fluxului constat de clienţi fideli, succesul unei cafenele, care îţi poate aduce venituri de peste jumătate de milion de euro pe an, nu este deloc garantat.

Până acum, în special în ultimii ani, afacerea cu cafea a mers ca pe roate, cele câteva zeci de cafenele, baruri şi restaurante din zonă, având în total vânzări de circa 100 de milioane de euro, conform estimărilor Business Magazin. În contextul crizei însă, când raportul dintre preţuri şi dorinţa clienţilor de a frecventa astfel de localuri este din ce în ce mai fragil, atuul poate fi, ca în majoritatea afacerilor care depind substabţial de un vad bun, o locaţie cât mai bine aleasă.

Localul ar trebui să fie cât de cât accesibil, cu deschidere bună la strada principală şi aflat în imediata apropiere de ronduri sau de intersecţiile mari. “Pe o stradă ca Radu Beller trebuie să deschizi o cafenea în acei câţiva metri de la rond până la prima intersecţie spre Floreasca; dacă esti la doar cinci minute de această zonă, poţi să spui că eşti la cinci minute de succes şi poţi da uşor faliment”, spune Sebeşanu.

Percepută acum drept una dintre cele mai selecte zone din Capitală, locul în care beau cafea sau ceaiuri cu arome exotice, cot la cot, atât mondenităţile, cât şi oamenii de afaceri, zona străduţelor din jurul Dorobanţiului a avut un început timid, concetrat pe câţiva poli de dezvoltare. Unul dintre ei, strada Radu Beller, a început să îşi câştige renumele la sfârşitul anilor ’90, când acolo au apărut, aproape peste noapte, cofetăria Deutschland şi restaurantul White Horse, unul dintre cele mai cunoscute localuri din Capitală.

Încet-încet, localurile din zonă au intrat în cursa pentru faima de cartier al localurilor selecte, atrăgând la început oamenii de afaceri. “2006 a fost anul în care a început să se dezvolte în România un soi de mică burghezie – oameni care au făcut bani din speculaţii imobiliare, din vânzarea unor retrocedări, din diverse alte mici afaceri – şi care au văzut imediat Dorobanţiul ca o zonă care i-a refuzat până atunci, dar pe care brusc şi-o puteau permite. Şi aşa au început să vină”, spune Cristian Păun, proprietarul White Horse  şi Belle Epoque. Ulterior, după valul de oameni de afaceri, cafenele din zonă au atras atenţia atât mediului politic cât şi al mondenităţilor. “Chiar azi a trecut pe la cafeneaua din Dorobanţi Andrei Hrebenciuc. Multe personalităţi îşi beau cafeaua la noi, printre care politicieni, ambasadori, consuli, dar şi Simona Senzual sau alte asemenea vedete. Sunt clienţi care vin, beau o cafea şi pleacă. Avem însă şi clienţi care folosesc cafeneaua ca pe biroul personal. Vin cu laptopul şi stau câte 5-6 ore”, ne-a declarat Adriana Matei, care a adus brandul italian Pascucci la Bucureşti.

Deşi unele cafenele au marje de profit de până la 50%, adică la fiecare leu încasat, cincizeci de bani sunt băgaţi în buzunarul patronului, preţurile fiind ţinute sus în special de clientala mondenă, unii proprietari spun că, în ciuda renumelui, Dorobanţiul şi-a pierdut din farmec.

„Imaginea Dorobanţi s-a stricat din 2005 încoace, când a început să fie frecventată de copii ai unor persoane care au parvenit; din fericire, moda a început să treacă şi să sperăm că va redeveni o zonă pentru clientela business”, spune Păun, citat de Business Magazin.

Fie că zona va redeveni o mare cafenea pentru oameni de afaceri, fie că va rămâne un melanj de monden şi business, Dorobanţi va trebui, oricum, să facă faţă crizei. Sebeşanu estimează că o treime dintre cafenele, la nivelul Capitalei, sunt ameninţate de faliment, multe dintre ele fiind nevoite să jongleze acum cu rate mai mari la creditele luate şi cu marje de profit din ce în ce mai mici. Nici chiria nu este de neglijat, în unele cazuri ea reprezentând până la 70% din valoarea vânzărilor unei cafenele, Dorobanţi fiind recunoscut de altfel atât pentru chiriile piperate cât şi pentru raritatea ofertelor noi de închiriat. Pentru un metru pătrat în zona Radu Beller, de exemplu, se percep chirii de circa 100 de euro, adică similare cu cele practicate în mall-urile din Capitală, în cele mai bune locaţii. (V.R., L.V.)

Tudor Niculescu

Unităţi deschise: 30 de cafenele Turabo

Cifra de afaceri: 15 milioane de euro, pentru 2008 şi de 22 de milioane de euro anul acesta.

De unde vin cei mai mulţi bani: cafeneaua din strada Episcopiei, pe care nu ar vinde-o niciodată. O cafenea aduce venituri anuale între 200.000 şi 800.000 de euro.
 

Dinu Cismărescu

Unităţi deschise: 9 cafenele French Bakery

Cifra de afaceri: 3 milioane de euro pentru 2009, incluzând şi cele trei restaurante, iar pentru acest an estimările arată aceleaşi venituri. O franciză costă între 45.000 şi 70.000 de euro

De unde vin cei mai mulţi bani: cafeneaua de pe strada Radu Beller.

Cătălin Mahu

Unităţi deschise: 3 cafenele Cafepedia

Cifra de afaceri: 1 milion de euro.

În primul trimestru din 2009, cifra de afaceri pentru cafenele şi restaurantele La Mama a fost de 1,98 milioane de euro.

De unde vin cei mai mulţi bani: cafeneaua de pe strada Episcopiei, cu venituri de 500.000 de euro.

Adriana Matei

Unităţi deschise: 2 cafenele Pascucci

Cifră de afaceri: 1,6 milioane de euro. A doua unitate a fost deschisă într-un mall din Militari, cu o investiţie de 150.000 de euro

De unde vin cei mai mulţi bani: cafeneaua din Dorobanţi, care a necesitat o investiţie de 600.000 de euro.

Sursa: Business Magazin