Citeşte aici textul integral al videochatului cu ministrul Transporturilor Radu Berceanu

Citeşte aici textul integral al videochatului cu ministrul Transporturilor Radu Berceanu Foto: Mediafax

- Bună dimineaţa, domnule ministru! Sunteţi la videochatul Gândul…
- Bună dimineaţa!

- Aş vrea să încep cu un subiect care este la ordinea zilei, cu acest nor vulcanic care ne-a cam perturbat circulaţia aeriană. Cât mai ţine, ce se întâmplă...
- Aici e ceva mai greu de răspuns foarte exact. E un fenomen natural. Aţi văzut că seismologii nu numai din Islanda, ci de prin toată lumea au păreri diverse. Cel puţin ultima dată când a fost un fenomen similar, a erupt vulcanul ăsta, a durat aproape doi ani. Să sperăm că n-o să dureze şi acum tot atât. Mai contează şi în ce direcţie sunt curenţii de aer de deasupra vulcanului, momentan am avut noi neşansa să fie cenuşa mutată către nordul şi văd că deja şi centrul Europei. S-ar putea să se modifice şi curenţii de aer şi să mai capete şi altă direcţie răspândirea acestei cenuşi. Lucrurile nu sunt periculoase într-un sens larg, însă pentru avioanele de linie, deci avioanele care zboară la 9, 10, 11.000 de metri sunt periculoase, în primul rând, zona motoarelor şi de aceea s-au luat toate măsurile astea de siguranţă. În rest, jos nu neapărat sunt probleme care să afecteze, în mod direct, sănătatea sau viaţa.

- Un cititor ne spune să lăsăm vulcanul şi să trecem la autostrăzi…
- De altfel, pot să vă spun că e vorba de praf, nu e ceva foarte special şi, noi pe aici prin România suntem destul de obişnuiţi cu praful, aşa că, pe noi chiar nu cred că ne-ar… suntem mai antrenaţi decât alţii…

- Bianca vă întreabă de drumul naţional Bucureşti - Braşov şi spune că arată jalnic pe secţiunea Comarnic - Azuga. Spune ea că s-a săturat şi întreabă când vom circula în condiţii normale pe acest drum?
- Cred că facem parte din acelaşi club, Bianca, şi eu m-am săturat, n-am fost totdeauna ministrul Transporturilor, dar de vreo 40 de ani sunt conducător auto. Şi o să se îndrepte lucrurile astea când România prin toate organismele sale se va hotărî să pună atâţi bani cât pun alte ţări pentru drumuri. Cehia are o medie de 4,7% din PIB, în ultimii 20 de ani de când m-am uitat eu pe o statistică, care era făcută pe ultimii 20 de ani, Ungaria e undeva la 4% din PIB, România se învârte pe la 1,3-1,4%, în orice caz sub 2% din PIB. Asta în condiţiile în care nu mai vorbim cât înseamnă un punct de PIB, de produs intern brut din Cehia sau cât înseamnă în România. Dar fiecare cu PIB-ul lui şi cu economia lui. Dar dacă noi atunci când facem o ordine de priorităţi, stabilim că direcţionăm banii în alte direcţii, atunci nu trebuie să ne mirăm că, la partea asta de drumuri de căi ferate, lucrurile stau prost. Pentru că un ministru mai bun poate să facă, poate cu 10 sau 15% mai bine, făcând un management mai performant, un ministru mai prost, cu 10, 15% mai prost. Dar diferenţa nu poate fi mai mare decât atât. Or, cu sumele care sunt alocate şi aşa facem toate genurile de exhibiţii financiare ca să menţinem lucrurile cât de cât la un nivel onorabil.

- Chiar acum, un cititor întreabă, dar ce are doar 1,3% din PIB? Cine stabileşte acest procent şi o să leg această întrebare de întrebarea Oanei, care sună în felul următor. De ce pentru proiectul lui Udrea, case la ţară, primul-ministru a găsit un miliard de euro, iar pentru autostrada care este necesară ţării, nu?
- Asta e o întrebare foarte interesantă şi bună, dar trebuie s-o puneţi primul-ministru, pentru că el împreună cu ministrul de Finanţe decide. Eu am să vă spun alte două lucruri, pentru că sunt convins că majoritatea sunt oameni tineri care trebuie să înţeleagă corect lucrurile astea. Toate ţările Uniunii Europene au veniturile la bugetul de stat între 38 şi 40%, o medie este 39%. Noi avem 30,5. Deci ne lipsesc 8,5 din PIB din start. Din două motive. Pe de o parte, că avem un sistem de taxe şi impozite foarte lax, foarte omenos şi, pe de altă parte, cea mai mare parte, pentru că foarte mulţi, chiar şi acest sistem de taxe mai la îndemână nu-l plătesc, nu plătesc diverse lucruri. Drept urmare, nouă din start ne lipsesc 8,5% din PIB. A doua chestiune mare şi nu o să mai intru în alte amănunte, este că în toate ţările Uniunii Europene, dar nu numai, cheltuielile cu sectorul bugetar, cheltuielile de salarii cu sectorul bugetar, tot ce înseamnă oameni plătiţi de la bugetul de stat, peste tot, variază între 5% şi 6% din PIB. La noi sunt peste 9% din PIB. Faţă de 5,5 o medie, hai să luăm 6, mai sunt 3,5% din PIB, plus 8,5% fac 12% din PIB, numai din două punctări, care ne lipsesc. Un punct de PIB înseamnă, anul ăsta… mai mult de 1,1, să zicem 1,15 miliarde de euro. Deci dacă înmulţiţi 12% cu 1,15 miliarde de euro o să constatăm că sunt vreo 13 miliarde şi jumătate, 14 miliarde de euro în fiecare an şi, chestiunile astea se acumulează, care nu le avem şi pe care, dacă le-am fi avut şi le-am fi băgat în investiţii, anul următor, punctul de PIB nu mai era 1,15, era 1,3. Şi dacă iar băgam banii în investiţii, anul următor punctul de PIB era 1,5… Deci, chestiunea asta, nu numai că ne crează momentan o problemă într-un an sau în alt an, ne crează permanent o problemă…

- Mai întreabă Ionel pe site, legat de acelaşi lucru… E mai mult o întrebare retorică… La auzit cineva pe Mitrea în perioada în care se construia Autostrada Soarelui să plângă de ceva, bani, exproprieri… Totul s-a făcut ca la carte. De aceea sunt sigur că în momentul de faţă ne sunt prezentate numai minciuni de către domnul ministru în exerciţiu.
- În primul rând, Mitrea a terminat nişte porţiuni din Autostrada Soarelui începute până în 2000 de Traian Băsescu. E viu şi puteţi să-l întrebaţi. În al doilea rând, a terminat două porţiuni care în total fac vreo 50 şi ceva de kilometri. De atunci s-au mai făcut încă trei porţiuni care fac mai mult decât porţiunile alea, două le-am inaugurat eu Drajna - Feteşti şi Feteşti - Cernavodă. E adevărat că la Feteşti - Cernavodă, înainte de '89, a fost tot ca o bucată de autostradă, numai că acolo a fost cel mai greu şi cel mai scump, pentru că era făcută cu o formulă cu beton care a trebuit dărâmat tot betonul ăla, intrat la infrastructură şi refăcută toată chestiunea. Iar acuma avem în lucru toate celelalte trei porţiuni care ne lipsesc până la mare, adică Cernavodă - Medgidia, Medgidia - Constanţa şi centura ocolitoare a Constanţei, la nivel de autostradă, şi care la anul în vară, dacă toate lucrurile o să meargă bine, o să fie gata. Dacă toate lucrurile o să meargă bine, înseamnă… dacă n-o să mai găsească cei de la arheologie încă nu ştiu ce vestigii pe acolo, cum au găsit mai acum câteva luni, de ne-au făcut de am mutat traseul…(Citeşte mai departe în pagina următoare)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine