Codul portocaliu a prelungit vacanţa elevilor. Miniştrii şi-au dat o pauză
Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei /// Foto: Mediafax/Bogdan Stamatin
Chiar dacă aeroporturile nu au fost închise şi nu toate drumurile naţionale au avut probleme din cauza vremii, niciun membru al Cabinetului nu s-a grăbit să vină la Comitetul pentru situaţii de urgenţă convocat de şeful Executivului
Şcolile generale şi grădiniţele din Bucureşti şi din 11 judeţe nu şi-au mai deschis astăzi porţile din cauza troienelor de zăpadă şi gerului. Ministerul Educaţiei a luat decizia de a prelungi vacanţa şcolarilor bucureşteni, astfel încât aceştia să nu aibă de suferit în urma condiţiilor vitrege ale vremii. De asemenea, pe baza propunerile venite de la inspectoratele şcolare, nici în judeţele Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Olt, Prahov, Ilfov şi Teleorman nu s-au desfăşurat cursuri la clasele I-VIII şi grădiniţe,după cum a anunţat, ieri, premierul Emil Boc. "Şi în judeţul Argeş, pe baza aceloraşi propuneri venite de la inspectoratele judeţene plus Comitetul pentru situaţii de urgenţă local, nu se vor desfăşura în judeţul Argeş activităţi şcolare în următoarele comune: Slobozia, Ştefan cel Mare, Bârla, Popeşti, Recea, Izvorul, Ungheni şi Mozăceni", a spus şeful Executivului. El a convocat, ieri, Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă pentru a pune la punct o strategie pe termen scurt în ceea ce priveşte situaţia şcolilor din zonele afectate de atenţionările meteorologice, urmând ca, de azi, Ministerul Educaţiei să centralizeze eventualele propuneri de prelungire a vacanţei în rândurile preşcolarilor şi şcolarilor. "Mâine (azi- n.r.),la ora 17.00, Ministerul Educaţiei va comunica, dacă va fi cazul, ca şi marţi, în unele judeţe sau, eventual, localităţi să nu se desfăşoare activităţi şcolare pentru clasele I-VIII şi grădiniţe", a anunţat Emil Boc.
Premierul a trasat, dezbătut şi combătut codurile galben-portocaliu în câţiva oameni, căci miniştrii săi nu au apărut la Comitetul convocat de şeful Executivului. La şedinţa extrordinară au venit doar trei secretari de stat, secretarul general din Ministerul Educaţiei, inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
Elevii nu scapă de recuperarea orelor "îngheţate"
"Noi sperăm ca, începând cu ziua de marţi, să se intre în normalitate, dar în funcţie de evoluţiile vremii să luăm decizii din timp care să fie cunoscute atât de către autorităţi, cât şi de părinţi", a declarat, pe un ton optimist, şeful Executivului. Fost interimar la şefia Ministerului Educaţiei şi fin cunoscător al programei, Boc a ţinut să le transmită elevilor că vacanţa prelungită nu îi va scăpa şi de materia pierdută. "Toate activităţile şcolare vor fi reprogramate, iar programa va fi parcursă în integralitate şi acolo unde mâine nu se desfăşoară activităţi şcolare în ciclul gimnazial I-VIII sau în ciclul preşcolar", a spus premierul. "În acest sens, inspectoratele şcolare,împreună cu directorii instituţiilor de învăţământ, trebuie să prezinte Ministerului Educaţiei, punctual, modalitatea de recuperare a programei şcolare ce nu se parcurge în ziua de luni", a trasat sarcina şeful Executivului.
Bilanţul de duminică: 140 de drumuri naţionale şi judeţene închise
În cadrul aceluiaşi Comitet, Boc a făcut şi un scurt bilanţ al problemelor provocate de vreme numai pentru ziua de duminică. Ieri după-amiază au fost blocate 140 de drumuri şi 86 de persoane fuseseră blocate în trafic, potrivit chestorului şef de poliţie Dan-Valentin Fătuloiu, secretar de stat în cadrul Ministerul de Interne. În acest context, şeful Executivului a cerut prefecţilor să se implice direct în coordonarea activităţilor de dezăpezire, "să aibă maximă atenţie la toate persoanele care pot rămâne în trafic datorită viscolului şi să le asigure protecţia necesară împreună cu poliţia şi jandarmeria". Boc a precizat că toate aeroporturile şi porturile sunt funcţionale. Şi secretarul de stat din cadrul MAI Mihai Capră informa, ieri, că mai erau opt localităţi cu reţea electrică întreruptă, dintre care în Caraş Severin, Giurgiu şi Olt. Duminică au fost înregistrate şi 136 de drumuri judeţene blocate în judeţele atinse de codul portocaliu.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















5 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010
Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...
Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?
DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.
SURSÄ‚ DE ÎMBOGĂŢIRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.
Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.
niciodata nu s-au recuperat orele pierdute,doar teoretic.in decembrie a inceput vacanta cu o saptamana mai devreme pentru a da prof.concediu fara plata.s-au recuperat acele ore,nus-au recuperat.de ce sa se inchida scolile in orase daca mijloacele de tranport circula?poate pe la tara unde scolile sunt mai indepartate dar nici acolo nu trebuie sa se intrerupa daca edilii sunt gospodari.
MISCAREA SOCIALISTA RO
in timp ce afara ninge viscolit , Traian Basescu sta acasa in papuci , in fata semineului , cu trabucul in coltul gurii si cu sticla de wisky intr-o mana si mediteaza transcedental : v-am spus ca iarna nu-i ca vara , boilor !
MISCAREA SOCIALISTA RO