Criza de manageri si de muncitori cu carca pe piata romaneasca

Postat la: 10.01.2007 00:00

Criza de manageri si de muncitori cu carca pe piata romaneasca

Peisajul fortei de munca in Romania s-a schimbat. Au ajuns sa fie deficitari muncitorii necalificati, confectionerii, agentii de paza, soferii si vanzatorii, chelnerii, receptionerii. Acestia bat recordul ca numar, dar deficit se inregistreaza si in domeniile de specialitate, in special la ingineri, specialisti IT, manageri. Cauzele pentru care patronii au de furca in a-si gasi angajati difera de la o categorie la alta, dar in principal locurile de munca din Romania au o meteahna comuna: salariile nu se compara cu cele din UE. S-a ajuns ca ocupatii precum muncitori necalificati si calificarile enumerate mai sus sa fie numite in limbaj de specialitate "de tranzitie", adica oamenii se angajeaza, stau cateva luni - un an, apoi isi dau demisia. "Fluctuatia" a inceput sa devina cronica inca din 2005. In acel an, de pilda, in constructii s-au angajat cu 16,2% mai multi muncitori calificati decat in 2004, dar au plecat 10,7%. In tranzactii imobiliare a fost si mai rau: s-au angajat 14,2% si au plecat 14,5%. Deficitul se constata tocmai in sectoarele care, statistic, au creat cele mai multe locuri de munca: in constructii, hoteluri si restaurante, transporturi, comunicatii. Daca luam in calcul un sondaj intocmit de Fundatia pentru o Societate Deschisa, conform caruia anul acesta au de gand sa plece la munca in strainatate inca 1,5 milioane de romani, rezulta ca piata fortei de munca va avea un soc masiv. Deficitul actual, precum si rata scazuta a somajului de numai 5,1% se datoreaza in principal plecarii la munca in strainatate a circa 2 milioane de romani. Acestia au plecat insa gradual, pe o perioada de 5 ani. 1,5 milioane intr-un an ar avea efectul unui exod. Deocamdata, insa, patronii nu dau semne de ingrijorare. Anunturile din presa conform carora vor aduce muncitori chinezi, mai harnici si mai putin pretentiosi ca romanii, nu au fost urmate de cereri concrete. Ministerul Muncii a aprobat doar 12.000 de permise de munca pentru 2007, in conditiile in care vreo 8.000 sunt deja ocupate din anii trecuti. Ministrul a explicat ca numarul mic se datoreaza cererilor foarte reduse din partea patronilor. O explicatie a diferentei dintre declaratii si fapte s-ar putea sa fie costul mare al unui muncitor strain: conform legislatiei, salariul minim pentru un "importat" este de cel putin trei ori salariul mediu pe economie in Romania, cheltuieli la care se adauga taxele si cazarea. In ceea ce priveste persoanele cu studii superioare, deficitul se inregistreaza pe asa-numitele "nise" - specializari noi, complexe. Dezvoltarea tranzactiilor imobiliare, de pilda, a crescut pretentiile in privinta agentilor. Se cauta persoane care stapanesc tehnici de comunicare, dar si notiuni de tehnica, citirea si chiar schitarea unui proiect, precum si notiuni legislative. Agentul imobiliar cautat astazi trebuie sa fie capabil sa urmareasca istoria unui imobil si sa-si sfatuiasca clientul asupra pretului corect si evolutiei sale in viitor. Deocamdata, cel mai mare deficit se inregistreaza in privinta inginerilor, programatorilor IT, consultantilor financiari si agentilor imobiliari. In viitorul apropiat , explozia fondurilor europene si normele specifice de accesare a lor s-ar putea sa duca la o cerere greu de acoperit si in privinta "facatorilor de proiecte", indiferent ce nume va purta aceasta ocupatie. Chiar daca Comisia Nationala pentru Prognoza estimeaza ca, in viitorii cinci ani, necesarul de "lucratori importati" va ajunge la 400.000, rezerve de forta de munca exista inca berechet in Romania. Conform statisticii, populatia activa - intre 16 si 64 de ani - este de 15 milioane de persoane din care numai 4,8 sunt salariati. Cea mai mare parte sunt "ocupati" in agricultura, de unde prin programe de formare profesionala ar putea fi "reciclati" in domeniile in care exista deficit de forta de munca. In privinta persoanelor cu studii superioare, multi lucreaza pe posturi care n-au nici o legatura cu calificarea de baza. Conform studiului Ministerului Muncii, 10% dintre angajatori declara ca toti sau majoritatea angajatilor cu studii superioare din firma lor nu sunt incadrati pe posturi in conformitate cu calificarea certificata. Dintre acestia, 78,2% lucreaza in domenii inferioare calificarii, dar pe posturi mai bine platite decat ar fi putut gasi conform diplomei, iar 21,8% sunt incadrati pe posturi ce ar solicita o calificare superioara celei pe care o au.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine