Cu bonul fiscal la bordel. Cum se vor aplica propunerile comisiei lui Băsescu

Postat la: 22.09.2009 21:21 Ultima actualizare: 22.09.2009 22:06

Sub patronajul preşedintelui Băsescu, o nouă Comisie prezidenţială şi-a prezentat raportul

Ieri, comisia prezidenţială a lansat pe piaţă raportul denumit "Riscuri şi inechităţi sociale în România".

La eveniment a participat preşedintele Traian Băsescu, de altfel, şeful statului explicând chiar în discursul său că "raportul e integral asumat"

În cele 382 de pagini, la care cei 23 de specialişti chemaţi de Preşedinţie au lucrat 5 luni, fără să primească vreun ban, apar însă şi două prevederi controversate: legalizarea prostituţiei şi dezincriminarea consumului de droguri. Membrii comisiei au explicat pentru Gândul şi cum va funcţiona industria sexului pe bani. "În momentul achitării, clientul va primi bon fiscal, iar statul va percepe impozit", spune Doru Buzducea, specialistul care s-a ocupat de acest capitol din raportul prezidenţial. El crede că sumele care vor intra în buget din acest tip de impozit vor fi considerabile, având în vedere că, din estimările lor, 24.000 de românce practică prostituţia. Cum a comentat ministrul Finanţelor întrebat de Gândul citiţi aici. Raportul comisiei de la Cotroceni are însă şi alte capitole care vor genera controverse, spre exemplu, interzicerea meditaţiilor pe care profesorii le fac cu elevii din clasele lor. Mai multe despre ce prevede raportul în privinţa pensiilor, a vârstei de frecventare a grădiniţei, citiţi aici. Raportul are însă şi o importantă componentă de analiză economică, care este însă construită pe cifre statistice din 2007. Vă dăm doar un exemplu. După profesioniştii de la Cotroceni, recesiunea e doar "o proiecţie a FMI". Aflaţi aici cine sunt oamenii pe care Traian Băsescu i-a pus să scrie acest raport.

Prostituţia şi consumul de droguri în viziunea Comisiei Băsescu

Preşedinţia consideră că, pentru a combate eficient prostituţia şi consumul de droguri, acestea trebuie aduse "la suprafaţă". Respectiv, prostituţia (sexul comercial) să fie legalizată, iar consumul de droguri să fie permis (dezincriminat). Raportul dă indicaţii specifice: "Înfiinţarea de servicii şi centre de specialitate prin intermediul cărora fe¬meile care practică sexul comercial să poată beneficia pe lângă ser¬viciile de asistenţă (medicală, socială, psihologică) şi de prezervative oferite gratis ar ameliora situaţia acestora. (...) Consumul de droguri trebuie descurajat dar cu diferenţele de rigoare între drogurile uşoare şi drogurile tari, în special cele injectabile precum heroina". Comisia prezidenţială propune înfiinţarea de servicii specializate pentru consumatorii de droguri în cadrul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din subor¬dinea consiliilor judeţene.

Bon fiscal pentru servicii sexuale

Prostituatele vor beneficia de asigurări de sănătate şi asigurări de şomaj, iar la finalul carierei vor primi pensie. Activitatea acestora se va desfăşura în cadrul unor stabilimente speciale ce vor funcţiona cu avizul Ministerului Sănătăţii şi vor fi conduse de patroni. Clienţii vor avea şi ei motive de mulţumire, întrucât vor avea garanţia că nu vor contacta vreo boală cu transmitere sexuală, fetele fiind supuse periodic controlului medical, iar în momentul achitării vor primi bon fiscal. Doru Buzducea, cel care a realizat studiul referitor la prostituţie, a explicat pentru Gândul de ce noile reglementări vor aduce beneficii şi statului: "În momentul achitării, clientul va primi bon fiscal iar pentru acest tip de servicii statul va percepe impozit. Practic, prostituţia se va recunoaşte ca fiind o muncă, o meserie. Prin legalizarea bordelurilor vom aduce la suprafaţă acest fenomen ascuns ce se practică la cote ridicate. În prezent estimăm că sunt 24000 de practicante iar criza economică va creşte această cifră. Ideea ar fi ca această soluţie a noastră să se concretizeze într-o lege, dar nu cred că va avea succes din cauza opoziţiei din partea societăţii civile şi a liderilor religioşi". (Raul FLOREA)

Pogea: Sexul comercial nu este un element important pentru societate

Întrebat de "Gândul" dacă Guvernul ia în calcul una dintre propunerile lansate, ieri, de Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice referitoare la legalizarea sexului comercial, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a evitat să răspundă. El a susţinut că a reţinut alte lucruri importante pentru societate din "lucrarea de excepţie" a comisiei.

"Eu am participat astăzi la această prezentare. (...) Problema este că, astăzi, în România persoanele care sunt îndreptăţite să primească ajutor şi sprijin social, uneori, sunt uitate. Există un exces de resurse, o abordare lipsită de strategie în ce priveşte asistenţa socială în România, motiv pentru care sunt peste 202 prestaţii, reglementate de 179 de acte normative şi, din această perspectivă, vă rog să mă înţelegeţi că eu aceasta am reţinut ca fiind un element important pentru societate", a spus Pogea. (Maria Toader)

Alte măsuri controversate

Ca să deschidă calea recalculării pensiilor şi a scăderii salariilor unor bugetari, cu eliminarea privilegiilor obţinute de diverse categorii profesionale, Comisia Băsescu susţine că este necesară "eliminarea pre¬vederilor privind păstrarea unui drept odată obţinut dacă acesta este plătit din fonduri care nu au existat la data acordării". O asemenea schimbare fundamentală (constituţională) în politica socială a statului ar permite modificări repetate în structura drepturilor sociale, beneficiarii nemaiavând siguranţa "zilei de mâine".

Comisia Băsescu susţine că "este necesară o interdicţie explicită, prin lege, pentru per¬sonalul didactic de a desfăşura activităţi de tip after-school sau meditaţii cu elevi proprii, în afara unităţii şcolare în cauză".

Ce mai prevede raportul

"Priorităţile în distribuirea şi redistribuirea veniturilor vor trebui mutate pe familiile cu copii şi pe încurajarea intrării pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor şi rămânerii pe piaţa muncii a celor aflaţi în preajma vârstei de pensionare.

Trebuie să se interzică prin lege acordarea de drepturi salariale proprii de către fiecare putere în parte pentru ea însăşi şi să se impună un control reciproc şi mai ales un control public real al puterilor statului în general şi al acordării drepturilor salariale şi de pensie din bani publici în special. Trebuie interzisă prin lege orice aprobare a unor cheltuieli bugetare de pensii sau salarii fără aco¬perirea bugetară pe termen scurt, mediu şi lung, certificată de Ministerul Finanţelor Publice sau de o instanţă de decizie specială privind resursele bugetare.

Tinerii, populaţia din rural, romii şi femeile trebuie să fie grupurile ţintă prioritare pentru politicile de ocupare. Dar, pentru a reuşi deschiderea pieţei muncii formale şi incluziunea unui număr atât de mare de persoane este nevoie de voinţă politică, bani şi informaţii (Ţările europene alocau politicilor privind piaţa muncii în jur de 2% din PIB în 2007, iar România aloca doar 0.35%.). Dezvoltarea unui sistem de formare profesională accesibil persoanelor ocupate informal şi în agricultura de subzistenţă localizate în majoritate în mediul rural. Sistemul trebuie să se bazeze pe formatori din mediul rural, care pot ajusta programul de cursuri în funcţie de nevoile participanţilor. Şcolile rurale sunt cel mai bine poziţionate în acest scop.

Ponderea pensionarilor va fi de aproximativ 32% din întreaga populaţie în 2025 şi de peste 45% în 2050 în situaţia păstrării vârstei medii reale de pensio¬nare din prezent. Pentru a menţine o pondere acceptabilă a pensionarilor în popu¬laţia totală, de aproximativ 30%, vârsta medie reală de pensionare ar trebui să fie de 65 de ani iar vârsta legală de aproximativ 70 de ani.

Egalizarea vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei şi între categorii ocupaţionale la 65 de ani pentru ambele sexe este imperativă din perspectiva egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi este necesară pentru echilibrarea în timp a cheltuielilor cu pensiile. Măsura poate fi adoptată într-o variantă cu consecinţe parţiale imediate prin acordarea pentru femei a dreptului de a rămâne în funcţie la cerere până la vârsta de pensionare a bărbaţilor.

Creşterea cheltuielilor publice pentru locuinţe şi locuire şi centrarea lor pe construcţia de locuinţe sociale.

Lansarea unui program de micro-credite (până la 10.000 RON) pentru îmbunătăţirea primară a condiţiilor de locuire şi în special pentru accesul la apă curentă, canalizare

Înfiinţarea cu prioritate şi dezvoltarea unor centre comunitare de consiliere şi sprijin pentru părinţi una dintre cele mai viabile alternative la centrele de zi din comunităţi ce va contribui într-o măsură mai mare la prevenirea separării copilului de familia sa.

Reorganizarea sistemului de asigurări pentru a limita fragmentarea excesivă din prezent şi pentru a asigura drepturi egale la efort contributoriu similar pentru toţi asiguraţii din sistem. La fel cum trebuie să avem o singură lege a salarizării bugetarilor şi un sistem de pensii unitar trebuie să avem o singură casă de asigurări de sănătate, cu condiţii egale de acces.

Extinderea reţelei de grădiniţe publice, eventuala subvenţionare a copiilor ce se înscriu în grădiniţe, prin vouchere pe care aceştia le pot folosi la înscrierea în orice formă acreditată de învăţământ preşcolar.

Dezvoltarea unor unităţi şcolare integrate care să deservească microregiuni rurale prin asigurarea transportului pentru preşcolari şi şcolari, inclusiv la nivel secundar superior.

Dezvoltarea (cu prioritate în şcoli din comunităţi dezavantajate) unor programe naţionale de servicii educaţionale secundare (de tip after-school, con¬siliere şi recuperare şcolară a elevilor cu risc de abandon) şi angajarea de consilieri şcolari, asistenţi sociali şi mediatori şcolari pentru susţinerea copiilor din familii aflate în situaţii de risc.

Creşterea capacităţii instituţionale în vederea scăderii vârstei obligatorii pen¬tru a urma grădiniţa la 4 ani ( 5 ani într-o primă etapă) astfel încât să se asigure frecventarea grupei pregătitoare înainte de vârsta de 6 ani pentru toţi copiii. Astfel, se va asigura participarea şcolară de la 6 ani, educaţia la vârste cât mai mici contribuind semnificativ la reducerea impactului facto-rilor socio-economici defavorizanţi asupra evoluţiei şcolare şi profesionale ulterioare.

Micşorarea normei de predare şi implicarea personalului didactic în servicii educaţionale secundare (recuperare şcolară, activităţi de tip after-school, programe educaţionale la nivel de comunitate etc.) oferite de unitatea şcolară.

Dezvoltarea în fiecare localitate a unui minim de servicii comunitare de prevenire a abuzului, neglijării, exploatării prin muncă a copilului (implicarea consiliilor comunitare consultative, dezvoltarea cen¬trelor comunitare de consiliere şi sprijin pentru părinţi, iniţierea practicilor grupurilor de suport şi a educaţiei parentale) cu sprijin financiar din partea Statului.

Definirea şi o evidenţă clară şi unitară a persoanelor cu handicap/invaliditate din România. Revizuirea şi unificarea regulilor, procedurilor şi statisticilor privind încadrarea în grad de handicap/invaliditate ar preveni atât supraincluziunea (încadrarea celor care nu au dreptul) cât şi excluziunea (neincluderea în categorie şi excluderea de la protecţia socială) a celor care au cu adevărat o dizabilitate.

Promovarea îngrijirii persoanelor cu dizabilităţi în comunitate şi la domiciliu trebuie însoţită de raţionalizarea costurilor prin contractarea serviciilor eficiente pentru beneficiari dar şi sustenabile economic.

Creşterea accesului public pentru persoanele cu dizabilităţi prin accesibilizarea reală a tuturor instituţiilor şi spaţiilor publice pentru persoanele cu dizabilităţi. Acest lucru trebuie să se facă nu doar pentru accesul în holul clădirilor, ci şi pentru etaje, toalete etc.

Crearea la nivelul instituţiilor relevante (ministere, agenţii, autorităţi locale) a câte unui grup tematic, cu responsabilităţi concrete privind punerea în practică a acestei abordări integrate a politicilor şi programelor pentru romi.

Măsuri coerente care să vizeze diminuarea gradului de deteriorare a situaţiei demografice şi, eventual - pe termen lung - o stabilizare a numărului populaţiei (care nu va putea fi decât mai mic în raport cu cel actual):

• Introducerea în învăţământul preuniversitar a cursurilor de planificare familială şi sănătate a reproducerii.
• ntroducerea în învăţământul medical (superior şi mediu) şi în învăţământul de asistenţă socială a specializărilor destinate persoanelor de vârsta a patra (80 de ani şi peste).
• Crearea (prin finanţare mixtă-publică şi a părinţilor) a unor grădiniţe, internate/cămine pentru copiii părinţilor plecaţi la muncă în străinătate (având cantină, spaţii supravegheate de lecţii şi studiu).
• Favorizarea primirii în grădiniţe a copiilor proveniţi de la femei singure şi de la mame foarte tinere.

Favorizarea obţinerii de locuinţe pentru cuplurile tinere cu copii.

Deşi rata de revenire va creşte, ar fi greşit să ne aşteptăm la un aflux al românilor migranţi care se vor întoarce.

Favorizarea proceselor de revenire în ţară a imigranţilor români.

Costurile relativ reduse ale forţei de muncă aduse din spaţii culturale foarte diferite (China, spre exemplu) pot fi, în timp, serios sporite la capitolul dificultăţi şi costuri de integrare.

Considerarea oportunităţii unor unităţi administrativ-teritoriale de rang 1, care să grupeze mai multe comune sau comune şi oraşe, devine prioritară.

Înfiinţarea Observatorului Social Naţional, instituţie care să publice anual un Raport privind Situaţia Socială a României în care să fie prezentaţi indicatorii sociali pentru anul anterior.

INFO PLUS:

Patriarhia e contra

Patriarhia Română respinge legalizarea prostituţiei. Purtătorul de cuvânt Constantin Stoica a declarat pentru Mediafax: "În martie, o astfel de propunere era cuprinsă în proiectul noului Cod penal. Atunci, dar şi astăzi şi oricând, Patriarhia va avea acelaşi punct de vedere legat de legalizarea prostituţiei. Proiectele din ultimele luni arată că demnitatea persoanei, instituţia sacră a familiei şi moralitatea publică sunt complet ignorate".

Pedepsele actuale

În actualul Cod penal, prostituţia este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani. Nu sunt pedepsite penal însă prostituatele care sunt obligate să săvârşească această faptă penală, adică cele care sunt victime ale traficului de persoane, respectiv ale proxeneţilor. De asemenea, deţinerea de droguri în vederea consumului propriu este considerată infracţiune şi este pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la doi ani sau cu amendă penală.

Citeşte şi:

Concluzia-şoc a raportului: recesiunea, doar o "proiecţie a FMI"

Blaga, în 2007: "Prostituţia se rezolvă dacă toată clasa politică ajunge la concluzia necesităţii legalizării, chiar dacă se va intra în conflict cu Biserica". Macovei, de acord

Ce crede Ion Iliescu despre "propunerea cu drogurile"

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine