Cu ce salarii rămâneţi după grila unică. Lista coeficienţilor - VIDEO

Salariile grosului bugetarilor vor creşte când va creşte şi economia n Foto: Octav Ganea

Punctajele din grilele de salarizare, deja micşorate cu 40% în iunie, au mai fost diminuate cu procentaje cuprinse între 15 şi 25%

80% dintre punctajele din grilele de salarizare ale ultimei variante a proiectului legii salarizării unice au fost diminuate cu procentaje cuprinse între 15 şi 25% faţă de varianta propusă de Ministerul Muncii, la sfârşitul lunii iunie. Atunci toate punctajele fuseseră coborâte deja cu 40% sub ce solicitaseră sindicatele. Restul funcţiilor, pentru care punctajele au fost păstrate sau chiar au fost uşor majorate, sunt, în general, dintre cele mai prost plătite în momentul de faţă, dar nu reprezintă grosul masei bugetarilor. În general, s-a urmărit o micşorare a diferenţelor existente între funcţiile cele mai bine, respectiv mai prost plătite, în cadrul aceleiaşi categorii de bugetari. Această operaţiune este numită „reechilibrare”, dar este, de fapt, o aplatizare salarială de tip socialist. În sistemul educaţional, de pildă, diferenţa maximă între profesorul universitar cu vechime maximă (coeficient 7,6, salariu 4.560 lei) şi un profesor debutant (coeficient 5,85, salariu 3.510 lei), va fi de circa 1.050 de lei, faţă de aproape dublul acestei sume în prezent.

Dacă punctajele din grilă s-ar aplica întocmai, acum, când salariul minim este 600 de lei, foarte mulţi dintre bugetari ar avea lefurile mai mici decât cele încasate în ultima lună (iulie 2009). Dar, legea prevede ca, în cazul în care, după transformarea punctelor în salarii, rezultatul va fi mai mic decât salariul în plată, să fie luat în considerare salariul existent. Aşadar, niciun bugetar nu se va alege cu salariul micşorat, ca efect al legii salarizării unice. Vestea proastă este, însă, că cei aproximativ 80% dintre bugetari, pentru care punctajele din grilă au fost acum micşorate, vor rămâne cu lefurile îngheţate pentru mult timp – cel puţin atâta timp cât masa salarială globală nu va fi stimulată de o creştere economică, care să susţină o creştere a salariului minim pe economie. Cum o creştere economică reală (care să compenseze căderea economică de anul acesta şi pe cea de anul viitor) nu se întrevede înainte de 2012, este limpede că majoritatea bugetarilor vor avea aceleaşi lefuri, în următorii 3-4 ani. În această perioadă, unele ajustări se vor putea face exclusiv în favoarea celor circa 20% ale căror salarii de acum sunt mai mici decât cele care vor rezulta din grilele legii unice. Condiţia de bază a acestor uşoare creşteri salariale va fi însă cea a reducerilor de personal bugetar implicit prin metoda concedierilor masive, caz în care masa salarială globală se va distribui la mai puţine persoane.

Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, a dat un exemplu: „Să zicem că avem un bugetar al cărui salariu este 2.300 de lei. În grila de salarizare are punctaj 3, deci ar urma să primească 1.800 de lei. Va primi tot 2.300 de lei, dar salariul său va rămâne îngheţat la această valoare, până ce va fi ajuns din urmă de cei care au punctaj identic, dar salariu mai mic în prezent. Cu alte cuvinte, de către cei care acum câştigă, să zicem, 1.500 de lei, dar au punctajul tot 3 în grilă. Aceştia, adică cei care au salariile mai mici decât cele care vor rezulta din grile sunt primii care se vor califica pentru eventualele majorări salariale, care se vor putea aplica în funcţie de posibilităţile bugetare”.

În urma analizei evoluţiei grilelor de salarizare din LSU de la varianta negociată până la varianta care se află acum la MF (cea din 12 august 2009) s-au desprins următoarele concluzii:

1. Varianta MF conduce (cu mici excepţii) la scăderi salariale faţă de salariul din prezent între 8% şi 25% (la prof. univ.). Aceasta înseamnă că în acest moment rolul şi importanţa socială a educaţiei este supraevaluată, contrar părerilor sindicatelor, MECI şi ale opiniilor semnate şi asumate de guvern în acordul semnat la 5 mai. De asemenea, importanţa educaţiei este precizată şi în Pactul pentru educaţie semnat cu preşedintele Băsescu.

2. Debutanţii din sistemul de îvaţământ vor avea de asemenea salarii mai mici decât în prezent (învăţătorul cu 20% şi asist. univ cu 7%). Sindicatele doreau ca LSU să facă domeniul educaţiei mai atractiv în special pentru debutanţi, lucru care în această formă a legii este departe. Acest aspect este catastrofal pentru educaţie, deoarece este o lipsă mare de cadre tinere valoroase.

3. Învăţământul este plasat în jumătatea inferioară a grilelor de salarizare (prof univ cu peste 40 ani vechime are max coeficientul 7,6).

4. Învăţământul preuniversitar este în treimea inferioară a grilei (prof gr I vechime peste 40 ani are coef max de 4,1).

5. Prin excluderea sporului pentru doctorat nu este recunoscut ciclul al treilea al studiilor universitare, (conf. Bologna), studiile de doctorat.

6. Grilele MF nu respectă echivalenţele funcţiilor (cele trei orizontale) din diverse domenii, echivalenţe convenite la primele şedinţe de negocieri acum trei luni.

7. Textul legii de la MF cuprinde prevederi din legile speciale (justiţie, armată). Ori necesitatea LSU a apărut tocmai datorită acestor legi.

Aproape toate ideile de sus sunt cuprinse in scrisoarea nr 12850 din 13 aug. 2009 adresata astazi de MECI catre MF. Conf dr. ing. Aurel Alecu, Secretar General FNS Alma Mater

Exemple de punctaje şi salarii conform grilelor din ultima variantă a legii salarizării unice (salariile sunt obţinute din înmulţirea punctajului din grilă cu 600, respectiv 750 – valoarea din prezent a salariului minim pe economie, respectiv valoarea dată ca posibilă de la 1 ianuarie 2010 de către ministrul Muncii, Marian Sârbu). Prezentăm minimele şi maximele corespunzătoare fiecărei funcţii. Nu au fost luate în calcul sporurile.

Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii - Cei care au salariile mai mici decât cele care vor rezulta din grile sunt primii care se vor califica pentru eventualele majorări salariale, care se vor putea aplica în funcţie de posibilităţile bugetare

Vezi aici lista coeficienţilor de ierarhizare

Vezi aici nota de fundamentare la proiectul de Lege a salarizării unice

Vezi aici proiectul Legii salarizării unice

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine