Cum a numărat Băsescu greşit diagnosticele eronate ale medicilor

Băsescu: Rata de rateu în diagnostic ajunge la 40% în sănătate; e un efect al sistemului de educaţie

În România, unui om care suferă de o boală "i se prescrie reţetă pentru o altă boală", un om "care nu trebuie operat este operat", iar rata de rateu în diagnostic este de 40%, a spus luni preşedintele Traian Băsescu, în timpul dezbaterii privind noua lege a educaţiei. A fost imediat contrazis de experţii Comisiei Prezidenţiale pentru Sănătate, pe care a chemat-o în sprijinul afirmaţiilor sale. A revenit apoi şi a precizat că "regretă neclarităţile rezultate în urma discursului". Dar pe undeva a avut dreptate, susţine preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae: lipsa dotărilor din spitale îngreunează punerea unui diagnostic corect.

Luni dimineaţă, Traian Băsescu a vorbit despre educaţie şi a ajuns şi la gradul de pregătire a medicilor români: "V-aş ruga să observaţi o afirmaţie făcută foarte de curând de unul din statele importante din UE, care începe să demonteze un mit al medicilor pregătiţi în universităţile româneşti. Este vorba de proaspete afirmaţii venite din Franţa, care spun negru pe alb că medicii români sunt slab pregătiţi. De altfel, vă pot spune că o comisie prezidenţială care a evaluat sistemul de sănătate din România arată că rata de rateu în diagnostic ajunge la peste 40% în sistemul de sănătate românesc. Unui om care are o boală i se prescrie reţetă pentru o altă boală, un om care nu trebuie operat este operat", a declarat preşedintele spunând că nu vrea "să supere", ci să genereze "o dezbatere cinstită".

L-a contrazis prof. dr. Cristian Vlădescu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniul Sănătăţii Publice din România, al cărui raport a fost citat de preşedinte în discursul său. "Probabil că se referă la faptul că aproape jumătate din numărul de internări în spitale sunt nejustificate, aproape jumătate dintre diagnosticele tratate în spitale ar putea fi tratate în ambulatoriu", a declarat Cristian Vlădescu pentru Gândul.

Procentul lui Băsescu "nu se bazează pe nimic"

Preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, a făcut şi el parte din Comisia Prezidenţială. "Nu apare nicăieri în raport această cifră, de 40% diagnostice greşite. Acest procent nu se bazează pe nimic", a spus Astărăstoae pentru Gândul. Iar afirmaţiile făcute în toamnă de preşedintele Ordinului Medicilor din Franţa, conform cărora există probleme de ordin profesional cu doctorii români şi bulgari care lucrează în Franţa, sunt, în opinia lui, nefondate.

"Medicii români din Franţa nu se mai duc acum doar în sate izolate, în posturi defavorizate, ei sunt angajaţi şi pe poziţii de top, concurându-i pe francezi. Şi mai este o problemă: unii dintre francezi vin să studieze medicina în România, iar universităţile mai mici de la ei se trezesc că nu mai au studenţi şi pierd finanţarea, de 11.000 de euro pe student", crede preşedintele Colegiului Medicilor.

Într-o precizare a Administraţiei Prezidenţiale se spune că, în discursul său, "preşedintele a plecat de la concluziile Raportului Comisiei Prezidenţiale care arată că ţara noastră se află pe primul loc în interiorul Uniunii Europene în ceea ce priveşte decesele evitabile" şi că şeful statului "nu a dorit să minimalizeze eforturile extraordinare depuse de medicii români în locurile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea", ci să sublinieze că "sistemul nu poate fi îmbunătăţit în absenţa unei creşteri solide a calităţii educaţiei".

60.000 de oameni mor din cauza deficienţelor din sistemul sanitar

Raportul Comisiei Prezidenţiale arată că, anual, 60.000 de oameni, echivalentul populaţiei unui oraş precum Giurgiu, mor în România din cauza deficienţelor din sistemul sanitar. Iar mulţi dintre ei mor pentru că nu li s-a pus la timp un diagnostic corect.

"În România, pui un diagnostic corect la bolile la care poţi să mergi cu stetoscopul. Dar ce te faci cu afecţiunile la care ai nevoie de investigaţii moderne, câte dintre spitalele din ţară beneficiază de aparatură de înaltă performanţă? Ce faci cu cel care trebuie operat de urgenţă într-un spital dintr-o zonă defavorizată care nu are anestezist şi trebuie transportat la alt spital care are? Îi scad şansele de supravieţuire. În toată lumea civilizată se dau diagnostice greşite, pentru că n-avem de-a face cu boli, avem de-a face cu bolnavi. În România însă e mai rău, pentru că nu sunt mijloace cu care să faci o investigaţie completă", spune Vasile Astărăstoae.

Crede că sistemul sanitar românesc supravieţuieşte doar datorită medicilor, "calificaţi, prost plătiţi şi obosiţi". Şi e dezamăgit că niciuna dintre recomandările făcute de Comisia Prezidenţială, în care a fost şi el, nu a fost dusă la îndeplinire de guvernanţi. În România, bugetul Sănătăţii este de aproximativ 3,5% din PIB, în condiţiile în care celelalte ţări europene îşi finanţează sistemele sanitare cu între 6 şi 8 la sută din PIB. În SUA, anual sunt raportate între 15 şi 20% diagnostice greşite, spune Astărăstoae. Dar nu în toate aceste cazuri se confirmă culpa medicală, continuă el. "În America se cheltuiesc anual 7.600 de dolari pe un pacient, în UE 2.300, iar în România doar 350 de dolari", precizează Astărăstoae.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine