Cum a reuşit Şeful Curţii Constituţionale să lucreze 17 ore din 24

Vida, un fin cunoscător al Constituţiei: „Nu aveţi dreptul să mă fotograţiaţi“ n Foto: Dragoş Boţa

Preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida, lucrează în fiecare zi 17 ore din 24, în trei locuri din Bucureşti şi Timişoara.

Pe lângă postul full time pe care-l deţine, plătit cu un salariu de peste 10.000 lei pe lună, Vida a reuşit performanţa de a încheia şi un al doilea contract de muncă, tot cu normă întreagă de opt ore pe zi, pe perioadă nedeterminată, la o altă instituţie de stat – Universitatea de Vest din Timişoara. Distanţa dintre cele două locuri de muncă este de peste 500 de kilometri. Această situaţie a fost posibilă după ce preşedintele Curţii Constituţionale a dat în judecată universitatea pentru a primi şi cel de-al doilea job full time şi instanţele i-au dat dreptate. Pe lângă acestea, Ioan Vida este profesor asociat şi la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. La toate acestea se adaugă şi alte cursuri susţinute la alte universităţi.

Angajare forţată cu instanţa

Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) a scos la concurs, în 2004, postul de profesor poziţia 7 din statutul de funcţiuni al Catedrei de Drept Public din cadrul Facultăţii de Drept. Profesorul universitar Ioan Vida s-a înscris la concurs şi a fost validat de Senatul Universităţii, ulterior solicitând să-i fie încheiat contract de muncă pe perioadă nedeterminată ca titular al postului şi să fie retribuit prin cumul de funcţii, având norma de bază ca magistrat la Curtea Constituţională. Universitatea de Vest a refuzat acest lucru motivând că nu este posibil deoarece Ioan Vida avea norma de bază la Bucureşti şi se încălca şi Statutul cadrelor didactice care prevede că titularul unui post trebuie să aibă cartea de muncă la instituţia respectivă. Variantele de profesor asociat sau de plată cu ora au fost respinse de Vida, deoarece în aceste variante nu ar fi putut să fie conducător de doctorat. Aşa că preşedintele Curţii Constituţionale a chemat în judecată universitatea, în 26 iulie 2005.

Domiciliul procedural a fost ales în Piaţa Sfântu Gheorghe, nr.1, ap.10, unde este sediul biroului avocatului Ioan Radu Motica, nimeni altul decât actualul decan al Facultăţii de Drept. Tribunalul Timiş şi mai apoi Curtea de Apel Timişoara i-au dat dreptate preşedintelui Curţii Constituţionale. În motivarea sentinţei, judecătorii Curţii de Apel Timişoara au precizat, copiind exact din acţiunea formulată de Ioan Vida, că „un contract individual de muncă se încheie pe perioadă nedeterminată, chiar şi în cazul unui cumul de funcţii şi numai în situaţii speciale, excepţionale, acesta urmează a se încheia pe durată determinată”.

Argumentul universităţii că, prin semnarea unui al doilea contract cu normă întreagă, Ioan Vida ar urma să lucreze 80 de ore pe săptămână, în loc de maxim 48 cât prevede Codul Muncii, a fost respins, pe motiv că „nu se poate ajunge la situaţia imaginată de recurentă” deoarece „există posibilitatea conceperii unui program de lucru săptămânal inegal”.

Complete diferite, motivări identice la virgulă

Sentinţa Curţii de Apel Timişoara în dosarul Vida ridică mari semne de întrebare deoarece motivarea prin care i se dă câştig de cauză este identică cu cea din cazul Mircea Criste, fostul procuror general al României. Acesta a dat la rândul său în judecată Universitatea de Vest pentru a fi obligată să-i încheie contract de muncă pe perioadă nedeterminată pe postul de conferenţiar – poziţia 15 de la Facultatea de Drept, după ce acest lucru a fost refuzat deoarece Criste era decan şi avea norma de bază la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. Apărătorul lui Criste a fost avocatul Viorel Paşca, la momentul depunerii acţiunii în instanţă chiar decanul de la Facultatea de Drept de la UVT. Trei judecători de la Curtea de Apel i-au dat câştig de cauză lui Criste în 17 octombrie 2005, iar în 7 decembrie un alt complet lui Vida, motivaţia fiind practic luată cu copy paste. Până şi prescurtările şi aşezarea în pagină au fost copiate. Singurele diferenţe – câteva fraze intercalate. Dosarul Vida ar putea duce la condamnarea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului deoarece Universitatea de Vest a depus o plângere în legătură cu sentinţele identice din dosarele Criste şi Vida. Reprezentanţii instituţiei au reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil şi au solicitat daune de peste 45.000 de euro.

Ţara, o catedră pentru profesorul Vida

În timp ce este preşedintele Curţii Constituţionale şi profesor titular la Timişoara, Ioan Vida mai este şi profesor asociat la SNSPA Bucureşti unde predă Teoria generală a dreptului şi statului şi Legistică formală. Conform declaraţiilor oficialilor instituţiei, preşedintele Curţii Constituţionale predă aici până la şapte ore pe săptămână. La universitatea bucureşteană a acceptat să fie plătit doar zece luni pe an, excepţie făcând perioada de vacanţă a studenţilor, şi contractul să-i fie reînnoit în fiecare ciclu universitar. De asemenea, prof.univ. Ioan Vida a mai predat şi pe la alte universităţi. În 2008, a avut un modul de zece ore la un master al Universităţii Mihail Kogălniceanu din Iaşi.

„A fost aşa de prost plătit că noi suntem săraci. A încasat mi se pare 15 milioane de lei pentru munca lui. A făcut-o de dragul ştiinţei, nu pentru bani”, a explicat rectorul Genoveva Vrabie.

„Nu aveţi dreptul să mă fotografiaţi. Vă interzice Constituţia”

Ioan Vida a fost, joia trecută, la Timişoara, unde doi dintre doctoranzii săi şi-au susţinut lucrările. La final, pe holul Facultăţii de Drept, preşedintele Curţii Constituţionale s-a încurcat în declaraţii „Sunt profesor asociat aici la Timişoara. Nu am normă întreagă. Răspund doar de doctorat. Am normă întreagă de opt ore, dar am două masterate şi doctoranzii pe care-i supraveghez. Norma de profesor asociat este cea care-ţi revine prin programă. Nu, nu sunt cu normă întreagă. Am dat universitatea în judecată pentru că nu a vrut rectorul să mă angajeze”.

Dialogul s-a încheiat brusc în momentul în care l-am întrebat cum poate să fie la trei locuri de muncă într-o singură zi, la distanţă de peste 500 de kilometri. „Asta e treaba ta?” a izbucnit nervos Ioan Vida, după care s-a retras în unul dintre birourile facultăţii. După vreun sfert de oră a plecat, refuzând să mai facă alte comentarii. Când a observat că este fotografiat pe treptele instituţiei a început să strige: „Este interzis să mă fotografiaţi. Gata. Vă interzice Constituţia”.

Ioan Vida (preşedintele Curţii Constituţionale“ - „Am normă întreagă de opt ore“.

Info plus:

Declaraţiile de avere ale preşedintelui Curţii Constituţionale, pline de mistere

Declaraţiile de avere ale preşedintelui Curţii Constituţionale, Ioan Vida, ridică mari semne de întrebare, având în vedere modul în care au fost completate în ultimii doi ani. La capitolul venituri, se poate observa că, în 2007, Vida a câştigat mai mulţi bani ca profesor universitar decât ca magistrat. De la „SNSPA, Univ. de Vest, etc”, în calitate de profesor universitar, a câştigat 129.594 lei, în timp ce funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale i-a adus doar 105.757 lei. Chiar dacă anul trecut sumele încasate din predat au crescut, ajungând la 134.665 lei, nu au mai depăşit salariul de magistrat care i-a băgat în buzunar lui Vida 193.024 lei. Deşi depozitele bancare au rămas cu aceleaşi valori şi nu apare nici un imobil vândut, în ultima declaraţie de avere a preşedintelui Curţii Constituţionale apare o nouă casă cumpărată în 2009. Vila are 174 de metri pătraţi şi este situată undeva în sectorul 1. Bunul a fost cumpărat împreună cu soţia, dar în declaraţia de avere a înaltului demnitar nu apare trecută adresa exactă şi nici valoarea cu care a fost cumpărat imobilului. De altfel, la nici una dintre cele şase case de locuit sau de vacanţă ale familiei Vida nu a fost trecută nici o sumă.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine