Cum arată legea bonurilor lui Boc. „Colecţionarii“ de chitanţe vor fi crezuţi pe cuvânt de Fisc

Şi premierul Emil Boc a făcut cumpărături de pe marginea drumului, fără bon fiscal /// Foto: Publimedia/Octav Ganea

Bazându-se în special pe şomeri şi pensionari pentru colectarea bonurilor fiscale, statul speră să obţină venituri suplimentare de cel puţin 200 de milioane de euro

Într-un scenariu pesimist, acordarea unor deduceri pentru contribuabilii care "colecţionează" bonurile fiscale solicitate comercianţilor şi le depun apoi la Fisc va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat de peste 200 de milioane de euro.

Iniţiatorul proiectului de act normativ preluat de Guvern, deputatul UDMR de Covasna Edler Andras, a propus o bonificaţie de 4% pentru sumele de până la 4.200 de lei anual pentru care s-au prezentat chitanţe şi de 1% pentru ceea ce depăşeşte acest nivel. "Este aproape imposibil ca statul să poată acorda bonificaţii atât de semnificative încât persoanele cu venituri mari să fie interesate, dar există o categorie cu venituri reduse (pensionari, şomeri) care este atentă la fiecare reducere sau deducere de care pot beneficia. Această categorie are un venit lunar mediu de circa 350 de lei, adică 4.200 de lei anual", se arată în nota de fundamentare a proiectului, obţinută de Gândul.

Ipoteza luată în calcul este aceea în care doar 20% dintre cele cinci milioane de persoane aflate în situaţia prezentată se vor implica în acţiunea de solicitare şi decontare a bonurilor fiscale. Din totalul chitanţelor, 80% oricum ar fi fost emise, fiind vorba de sumele plătite către furnizorii de energie, gaz, apă, canalizare, salubrizare şi telefon. Celelalte bonuri vor proveni însă de la comercianţi de produse de bază, cum ar fi pâine, lapte, carne şi medicamente, sectoare economice unde evaziunea fiscală este la cote ridicate.

915 lei "profit" pentru stat la fiecare 3.000 de lei

Pe de altă parte, se consideră că preţul fiecărui produs cumpărat este compus din 70% costuri de producţie şi 30% profit. În continuarea raţionamentului, se ia în calcul situaţia în care preţul de producţie este compus, în proporţii egale, din manoperă şi alte cheltuieli, iar toţi angajaţii respectivelor firme au salariul minim pe economie.

La fiecare 3.000 de lei, statul va obţine un impozit pe profit (16%) de 116 lei, TVA (24%) în valoare de 580 de lei şi contribuţii ale salariatului, la bugetele sociale (40%), de 339 lei. Adunând toate aceste sume, rezultă că statul român ar putea încasa suplimentar, din taxe şi impozite, 1.035 lei la fiecare 3.000 de lei "decontaţi" de contribuabili la Fisc. Pentru suma respectivă, statul va acorda bonificaţii de 120 de lei, rezultând un "profit" de 915 lei. Cum au fost luaţi în calcul un milion de oameni care ar strânge bonurile fiscale, încasările suplimentare la buget s-ar ridica la 915 milioane de lei, adică aproape 213 milioane de euro.

Autorul iniţiativei legislative a ţinut să precizeze că succesul acesteia va depinde de modul în care Autoritatea Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF) va întocmi normele de aplicare. "Va trebui să credem contribuabilul pe cuvânt. Dacă inspectorii fiscali se vor apuca să verifice fiecare bon fiscal, legea nu va fi funcţională", a declarat Edler pentru Gândul. El a explicat că este mai "ieftin" pentru stat să-şi asume unele neconcordanţe decât să verifice dosare întregi cu chitanţe. "Dacă (contribuabilul - n.red.) spune că sunt în plic bonuri de 3.000 de lei şi, de fapt, sunt doar 2.900 de lei, pierderea este infimă pentru stat. O declaraţie eronată, cu 1.000 de lei în plus, ar costa statul doar 40 de lei. Fiscul n-ar trebui să se complice", a explicat deputatul UDMR. El a spus că, eventual, verificările ar putea fi făcute prin sondaj: "Dacă vine cineva cu bonuri în valoare de un miliard de lei vechi, atunci sigur că-l verifici".

Modelul grecesc

Premierul Emil Boc a anunţat recent că mecanismul de acordare a deducerilor în schimbul bonurilor va deveni operaţional din trimestrul patru al anului 2010 sau cel târziu la 1 ianuarie 2011. Potrivit lui Boc, scopul noii reglementări legale este de a combate "mica evaziune fiscală".

Un mecanism similar a fost pus la punct în Grecia. Aici, cetăţenii sunt scutiţi de plata impozitului în cazul veniturilor declarate de până în 12.000 de euro pe an. În schimb, ei trebuie să aducă facturi din care să reiasă că au cheltuit cel puţin 30% din suma declarată ca venit. După ce a intrat în vigoare această reglementare legislativă, s-a înregistrat o creştere cu 7,8% a veniturilor din TVA la bugetul statului, în aprilie 2010 faţă de aceeaşi lună din 2009.

Şi în Statele Unite se aplică un mecanism similar. Aici, o serie de cheltuieli sunt deductibile din venitul brut, înainte de impozitare, dacă sunt prezentate facturile doveditoare. În această categorie de cheltuieli intră, printre altele, cele cu combustibilul şi cu procurarea materialelor utilizate la renovarea sau îmbunătăţirile aduse locuinţei de reşedinţă.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine