Cum fac primăriile din marile oraşe “vad comercial” pentru hingherii de maşini: vezi aici UNDE AU CRESCUT TARIFELE şi câte maşini prind un loc de parcare

Cum fac primăriile din marile oraşe “vad comercial” pentru hingherii de maşini: vezi aici UNDE AU CRESCUT TARIFELE şi câte maşini prind un loc de parcare Foto: Mediafax, Ovidiu Micsik

Raportul dintre maşinile înmatriculate şi numărul locurilor de parcare este cheia după care funcţionează una dintre cele mai bănoase afaceri date de stat firmelor private, cea a ridicărilor de maşini. În unele oraşe, tarifele, şi aşa foarte mari, au crescut.

Lipsa locurilor de parcare a pus pe picioare una din cele mai bănoase afaceri, cea de ridicat maşini. Afacerea merge cel mai bine în oraşele unde lipsa locurilor de parcare este mai mare, după cum puteţi vedea mai jos.

• La Timişoara, o maşină din 15 prinde un loc de parcare, sunt înmatriculate 180.000 de autovehicule şi doar 12.000 de locuri de parcare. Preţul vechi al taxei de recuperare, de 550 de lei, a crescut recent.
• În Bucureşti, afacerea s-a extins în cinci sectoare şi s-a inventat amenda pe kilogramul de maşină ridicată. Statisticile arată că, în Capitală, există 1.300.000 de maşini şi 250.000 de locuri de parcare. Din calcule reiese că pe un singur loc ar trebui să parcheze 5,2 maşini.
• La Iaşi, taxa de recuperare a ma-şinilor s-a dublat. La Iaşi, o maşină par-chează, patru n-au unde, sunt 75.000 de maşini şi 20.000 de locuri de parcare.
• În municipiul Cluj-Napoca, doar o maşină din patru are unde să parcheze. Există aproximativ 150.000 de autovehicule înmatriculate cărora li se adaugă cele ale studenţilor şi cele aflate în tranzit şi 37.269 de locuri de parcare.
• La Braşov, "hingherii de maşini" câştigă 380 de lei la fiecare maşină săltată. Este oraşul cu una dintre cele mai bune situaţii, din acest punct de vedere: când turiştii nu vin în vacanţă, sunt doar două maşini pe un singur loc.

Bucureştiul, campion la ridicarea maşinilor

În Capitală, se ridică între 600 şi 1.200 de maşini pe săptămână. În funcţie de sectorul în care a fost săltată maşina, taxa de recuperare este cuprinsă între 500 şi 850 de lei.
• Cele mai "periculoase" zone din Capitală. Calea Dorobanţi, intersecţia Ştefan cel Mare cu Lizeanu, Moşilor, Sala Palatului, Iancului sau Militari sunt doar câteva din zonele favorite ale "hingherilor de maşini". Afacerea este atât de profitabilă încât firmele care se ocupă cu ridicarea maşinilor au dezvoltat propriile reţele de informatori care să le dea ponturi.
Lider de piaţă în ridicatul maşinilor este sectorul 6 al Capitalei. Aici, "hin-gherii de maşini" taxează la kilogram autovehiculele ridicate. Recuperarea unei maşini de 2,5 tone îl costă pe proprietar 850 de lei. Pentru maşinile care cântăresc până în 3,5 tone, taxa de recuperare a acestora este 1.500 de lei, iar pentru maşinile cu o greutate mai mare taxa este de 5.100 de lei.

Iaşiul a dublat taxa de recuperat maşina

De la 1 octombrie, Primăria Iaşi a dublat taxa pentru ridicarea maşinii parcate neregulamentar. Tariful pentru transportul automobilului a fost majorat de la 230 la 430 de lei, iar cel pentru depozitare - de la 80 la 120 de lei pe zi. "Nu am mai crescut tarifele din 2007 şi activitatea era pe pierdere. Noua taxă am calculat-o astfel încât să putem acoperi cheltuielile şi să rămânem cu un profit de 5%", ne-a declarat Luminiţa Sălceanu, directorul societăţii Servicii Publice Iaşi. Activitatea de ridicare a maşinilor este asigurată de către municipalitate. Însă două din cele trei maşini speciale sunt închiriate de la o firmă privată ce primeşte lunar câte 80 de lei pe fiecare automobil ridicat.
• "Zilnic, în bază ajung câte 10-14 maşini. Multe dintre acestea nu mai sunt revendicate, probabil şi datorită tarifului perceput. Avem acest serviciu la Iaşi din 2007 şi niciodată nu a fost unul care să aducă venituri. De aceea nu ne-am permis să cumpărăm decât o singură platformă, iar restul să le luăm de la privaţi", a completat Sălceanu.

Măsura de majorare a taxelor nu a fost dublată de amenajarea sau construcţia de parcări. În capitala Moldovei sunt, în acest moment, 75.000 de maşini şi doar 20.000 de locuri de parcare, raportul fiind de 4 automobile la un asemenea spaţiu.

Planurile primăriei sunt mari, însă doar pe hârtie. Există două proiecte de construcţie a unor parcări etajate şi un altul pentru amenajarea a 2.000 de locuri noi. Nu vor avea finalitate însă pentru că "nu sunt bani". Ultima soluţie găsită este concesionarea sistemului de parcări din oraş.

Braşov: 380 lei/autoturism - venitul "hingherilor de maşini"

La Braşov, recuperarea unui auto-turism ridicat de "hingherii de maşini" costă 380 de lei, tarif neschimbat de câţiva ani. Dacă a avut norocul să ajungă la "locul faptei" în timpul operaţiunii de ridicare, proprietarul scapă doar cu 20% din cuantumul taxei, adică 76 de lei. În ultimii patru ani, până la finele lui septembrie 2010, de această activitate s-a ocupat firma AN&AG Service SRL, care, la o medie de 30 de maşini ridicate zilnic - uneori şi mai multe -, ajunsese să bifeze un venit lunar de peste 300.000 de lei. În bugetul local nu ajungea nimic, pentru simplul motiv că acest "amănunt" fusese omis din contractul de concesiune încheiat între primărie şi firmă.
•"Singurul venit la bugetul local din această activitate îl reprezintă contravaloarea celor 2-3 puncte de amendă aplicate de Poliţia Rutieră, când maşinile sunt parcate în locuri interzise, adică 120-180 de lei", ne-a precizat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov. De la 1 octombrie, printr-o hotărâre a consilierilor municipali, afacerea a fost transferată Regiei Autonome de Transport, aflate în subordinea primăriei, cu argumentul că astfel regia îşi va putea cârpi în bună măsură bugetul, mereu plin de găuri.
Numai că, imediat după adoptarea hotărârii, directorul RAT-ului, Augustin Pulpea, a subcontractat afacerea fostului concesionar, SC AN&AG Service SRL, căruia i-a adăugat încă un beneficiar, SC Fejer Top SRL.
• "S-a subcontractat pentru că RAT-ul nu are banii necesari pentru achiziţionarea maşinilor-platformă necesare acestei activităţi. Nu vă pot spune cât încasează firmele şi cât noi, e confidenţial, dar vă asigur că partea noastră e semnificativă.
Pe lângă aceasta, subcontractarea s-a făcut doar pe 6 luni, până în martie 2011, ca să vedem cam ce venituri putem obţine, dacă treaba se va dovedi rentabilă cu banii încasaţi, ne vom cumpăra şi noi utilaje şi ne vom ocupa singuri de ridicări", ne-a explicat purtătorul de cuvânt al RAT Braşov, Silviu Ştefan.
• George Scripcaru, primarul Bra-şovului: "Nu avem probleme cu locurile de parcare. Am amenajat parcări mai întâi în cartiere după ce am folosit baza de date de la înmatriculări auto şi am făcut un studiu prin care am împărţit oraşul în 17 zone. Nu am făcut un calcul cât au costat locurile de parcare, pentru că au fost amenajate o dată cu refacerea aleilor şi trotuarelor. Acum urmează să construim două parcări în centrul oraşului. Suntem încă în faza de proiect şi nu am stabilit încă dacă vor fi subterane sau supraterane. Oricum, construcţia va începe în cel mult un an şi, după ce vor fi finalizate, se vor adresa în special turiştilor" .
• În Braşov, de ridicarea maşinilor parcate neregulamentar se ocupă Regia de Transport, iar taxa pentru recuperarea maşinii e de 380 de lei.

La Timişoara se ridică 17 maşini pe zi

La Timişoara, Administrarea Do-meniului Public (ADP), societatea la

care este acţionar unic Consiliul Local, încasează 573 de lei pentru ridicarea şi transportul unei maşini parcate ilegal.
Preţul vechi, de 550 de lei, a crescut recent din cauza modificării TVA-ului şi va mai creşte doar dacă va fi actualizat cu inflaţia. "Tariful actual acoperă cheltuielile", spune Ionel Ursu, şeful serviciului Telpark din cadrul ADP. Administrarea Domeniului Public plăteşte primăriei timişorene o redevenţă de 15%, iar 60% din profit, conform contractului, este investit în lucrări efectuate pe domeniul public.

Dacă în anul 2009 au fost ridicate în Timişoara 2.880 de maşini parcate ilegal, în primele 9 luni ale lui 2010 echipele mixte de poliţişti comunitari şi inspectori ai ADP au ridicat circa 2.970 de autovehicule, ceea ce înseamnă o medie de circa 17 autoturisme pe zi. Cele mai multe maşini au fost săltate din zona centrală a Timişoarei, la semnalarea unor echipe mixte, formate din politişti comunitari şi inspectori ai Serviciului de Ridicări Auto aparţinând Administraţiei Domeniului Public.
•Topul locurilor din Timişoara în care şoferii riscă cel mai mult dacă parchează ilegal: 1. Bd. Regele Carol; 2. Bd. Regele Ferdinand; 3. str. Mihai Eminescu; 4. str. General Praporgescu; 5. Bd. Vasile Pârvan; 6. Zona Centrului Bancar din Calea Aradului; 7. Zona Pieţei Badea Cârţan; 8. Bd. Gen I. Dragalina; 9. Zona Spitalului Judeţean.
• Topul infracţiunilor din cauza cărora sunt ridicate autoturismele în Timişoara:

1. Parcarea pe spaţiul destinat persoanelor cu handicap;

2. Parcarea pe spaţiul verde; 3. Parcarea pe trotuar.

La Cluj, doar o maşină din patru are unde să parcheze

În Cluj, firma abilitată în ridicarea maşinilor de pe domeniul public este a primăriei. Aceasta practică tarifele aprobate de consilierii locali în 2009.
l Pentru ridicarea şi transportul unei maşini, Regia Autonomă a Domeniului Public percepe 300 de lei plus TVA. În cazul în care proprietarul maşinii e la faţa locului în momentul în care i se ridică autovehiculul, taxa scade la 240 lei fără TVA. Taxa de depozitare a unui vehicul este de 35 de lei pe zi fără TVA. În municipiul Cluj-Napoca există aproximativ 150.000 de autovehicule înmatriculate cărora li se adaugă cele ale studenţilor şi cele aflate în tranzit.
l Potrivit biroului de presă al Primăriei Cluj-Napoca, în oraş există 37.269 de locuri de parcare. În numărătoare au fost incluse şi locurile din parkingul primăriei în care încap 320 de maşini, număr insuficient chiar şi pentru angajaţii municipalităţii. Acum, în construcţie se află o parcare cu 460 de locuri pe strada Fabricii de zahăr.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine