Cum răspunde BĂSESCU atunci când e întrebat de ce a avut SARKOZY o ieşire NERVOASĂ la adresa sa

De ce şi-a vărsat Sarkozy nervii tocmai pe Băsescu: relaţia dintre preşedintele român şi cel francez s-a stricat vizibil în ultimul an

Preşedintele român, alături de alţi lideri UE, nu a fost de acord cu o soluţie militară, iar evenimentele ultimelor zile par să-i dea dreptate - regimul Gaddafi este aproape de a prelua controlul întregii ţări

UPDATE 11:00

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la TVR, că decizia privind instituirea unei zone de exludere aeriană în Libia nu ar aparţine Consiliului European, ci NATO, şi că recunoaşterea autorităţii naţionale provizorii de la Benghazi este prematură.

Întrebat dacă preşedintele francez a avut o ieşire nervoasă la Consiliul European în urma discursului său legat de liniile de acţiune privind Libia, Băsescu a răspuns: "Nu. Cel puţin nu în Consiliu".

Întrebat dacă a avut un dialog cu Sarkozy în nota "imaginilor mult comentate" de la Summit-ul NATO, Băsescu a răspuns: "Nu, nu ştiu ce imagini exact aţi văzut dumneavoastră".

"Vă pot spune că acolo, în jurul mesei, şefii de stat şi de guvern îşi spun părerile pro şi contra legate de propuneri. Iar punctul de vedere al României a fost categoric că Uniunea Europeană, sediul problemei, instituirea zonei de excludere aeriană - no fly zone - nu este la Consiliul European, ci la NATO. De asemenea, în ceea ce priveşte recunoaşterea autorităţii naţionale provizorii de la Benghazi - o altă propunere, să recunoaştem această autoritate - mi s-a părut prematură, mai ales că în fruntea ei nu este nimeni altcineva decât ministrul de Justiţie al lui Gaddafi", a declarat Traian Băsescu.

El a mai spus că "este problema Franţei" ceea ce susţine şi că el a adus toate argumentele că România nici nu poate să recunoască acea autoritate, cel puţin în stadiul actual.

Preşedintele a menţionat că acea autoritate poate avea însă calitatea de interlocutor, dar nu poate să fie recunoscută ca noua putere în Libia, cu atât mai mult cu cât nu controlează nicio instituţie a statului libian.

"Deci, ce să recunoşti? Un grup de foşti miniştri ai lui Gaddafi pe care i-a prins supărarea la Benghazi şi s-au gândit ei să fie comitetul naţional provizoriu. Cu ce sunt mai puţin responsabili de situaţia din Libia aceşti foşti miniştri decât Gaddafi însuşi? Deci, categoric nu aveam niciun argument în susţinerea poziţiei exprimate de preşedintele Sarkozy să recunoaştem această autoritate provizorie. Iar în aceea ce priveşte instituirea zonei de interdicţie aeriană, aici riscurile erau, după părerea noastră, foarte mari. Vreau să înţelegem foarte bine ce înseamnă zonă de interdicţie aeriană: înseamnă război. Asta înseamnă zonă de interdicţie aeriană. Adică, înainte de a putea să interzici prin propriile tale aeronave zborul în spaţiul aerian libian a aeronavelor libiene, întâi trebuie să bombardezi la sol toate instalaţiile care îţi pot pune, îţi pot periclita siguranţa propriilor tale avioane", a adăugat şeful statului.

El a mai arătat că, deşi şi Uniunea Europeană are o politică militară, o politică de apărare, dar nu are mijloace să facă aşa ceva.

"Ori sediul problemei era câţiva kilometri mai încolo de Consiliul European, era la sediul NATO, tot în Bruxelles. Iar joi - Consiliul a fost vineri - joi fusese Consiliul NATO, unde noi am fost reprezentaţi şi de Ministerul Apărării, şi de ambasadorul nostru şi se constatase că nu există, în primul rând, informaţiile necesare pentru analiza situaţiei şi oportunităţii acţiunii, şi, în al doilea rând, nu era o unanimitate a punctelor de vedere a statelor membre NATO. S-a amânat o nouă analiză, în vederea unei decizii, pentru marţi, pentru mâine. De ce trebui să luăm noi o decizie la Consiliul European, care nu e specializat în aşa ceva, şi să nu aşteptăm o decizie NATO? Unde vă pot spune că reprezentanţii noştri au mandat de la mine să aibă o atitudine pozitivă în raport cu o decizie care ar diminua numărul de morţi din Libia, în acest război civil. Pentru că aceasta este obiectivul principal al deciziei pe care urmează s-o ia NATO: ce facem ca să diminuăm numărul de victime", a mai precizat Băsescu.

Totodată, el a mai spus că "sunt momente în care oamenii politici trebuie să tragă puţin aer în piept, să respire, să aştepte părerile specialiştilor în aşa ceva" şi că România va fi solidară cu decizia NATO, arătând că românii nu vor face o opinie separată în faţa unei decizii argumentate.

"În niciun caz Gaddafi nu mai este o soluţie pentru Libia. Un şef de stat care trage în propriul lui popor nu-şi mai justifică prezenţa într-o lume democratică. Nu ştiu ce se va întâmpla în Libia, e greu de evaluat. Cert e că trebuie să aşteptăm analizele care vor fi prezentate mâine (marţi - n.r.)", a conchis Băsescu.

El a mai spus că este exclusă recuperarea creanţelor Libia către România, deoarece dialogul este întrerupt, fiindcă "nu ai cu cine să vorbeşti acum".

Băsescu a mai precizat că partea română a analizat subiectul legat de posibilitatea intervenţiei militare în zonă. "O impunere a zonei de exclusivitate, de interdicţie aeriană, poate fi urmată, din necesităţi tactice, de intervenţia trupelor terestre. E, atunci putem fi siguri că aducem repede Al-Qaida în nordul Africii, deci chiar la frontiera de sud a UE", a spus Băsescu. El a precizat că Al-Qaida este o organizaţie care ar profita de existenţa unei stări conflictuale prelungite în Libia. (Gabriel Pecheanu, gabriel.pecheanu@mediafax.ro)

MIZA INTERVENŢIEI MILITARE ÎN LIBIA

Presupusa "nervozitate" vizavi de preşedintele român, Traian Băsescu, atribuită de EUObserver.com preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy nu a fost decât o reacţie de neputinţă faţă de respingerea de către liderii UE a soluţiilor propuse de Franţa pentru rezolvarea crizei din Libia.

• Liderul de la Bucureşti era ţinta perfectă a unei izbucniri de furie, după ce, anul trecut, la Summitul NATO de la Lisabona (noiembrie) şi la alt Consiliu European (septembrie), imaginile cu cei doi şefi de stat angajaţi în dispute au atras atenţia mass media din întreaga lume.
• La Lisabona, Sarkozy a dat impresia că refuză nepoliticos dialogul cu Băsescu, care s-a dus lângă premierul italian, Silvio Berlusconi. Italianul a făcut un gest cu degetul la cap, de parcă ar fi spus "e ţicnit" în legătură cu Sarkozy. La Bruxelles, liderul român şi francez au avut un schimb vehement de replici privind expulzările de ţigani români din Franţa.

Dacă publicaţia online de la Bruxelles a amintit de problema neaderării la Spaţiul Schengen, motivele adevăratele pentru care Sarkozy a părut "iritat" nu ţin de o poziţie aparte a României. Nu doar Bulgaria - dezamăgită, alături de România, după ce a fost ratată ţinta de aderare la Schengen în martie 2011 - ci şi state ca Germania, Austria şi Suedia au respins propunerea lui Sarkozy de instituire a unei zone de interdicţie aeriană.

CITEŞTE ŞI SUMMIT CU SCANDAL - Sarkozy a avut o IEŞIRE NERVOASĂ la adresa lui Traian Băsescu. CE L-A ENERVAT PE PREŞEDINTELE FRANŢEI

După Consiliul European de vineri, Băsescu a declarat că o soluţie militară în cazul Libiei ar putea fi "o eroare politică majoră". O aşa-numită "no fly zone" (de excludere aeriană) ar ridica două probleme: a mijloacelor prin care să fie impusă (atacuri şi patrule aeriene), dar şi a legalităţii. În primul caz, doar două state UE (Marea Britanie şi Franţa) dispun de capacităţile militare, iar în cel de-al doilea - doar Consiliul de Securitate (CS) al ONU ar putea "legitima" o acţiune.

"În ceea ce priveşte soluţiile pentru Libia, acestea trebuie să fie legale. Deci, dacă cineva se gândeşte la o intervenţie, ea trebuie să aibă acoperire legală. La o intervenţie militară, trebuie să fie probat că este necesară şi trebuie susţinută de statele arabe", declara Băsescu, vineri, citat de Mediafax.

Condiţia susţinerii din partea statelor arabe a fost îndeplinită, sâmbătă, după ce Liga Arabă a cerut intervenţia CS şi a dat undă verde UE şi NATO pentru a trece la instituirea zonei de interdicţie aeriană. Secretarul general al Ligii, egipteanul Amr Moussa a declarat că o astfel de intervenţie în Libia este necesară "pentru protecţia cetăţenilor libieni", dar şi a "suveranităţii statelor vecine".

În privinţa mijloacelor de a anula supremaţia aeriană a regimului Gaddafi faţă de forţele rebelilor din provincia Cyrenaica, Băsescu a pus la îndoială oportunitatea unei astfel de discuţii la nivelul Consiliului European. În opinia lui, "o eventuală instituire a «no fly zone» nu poate fi făcută decât în condiţiile enunţate şi ieri de NATO, de secretarul general NATO".

Ministrul de Externe francez, el însuşi surprins de Sarkozy

Recunoaşterea de către Franţa a Coniliului Naţional de Tranziţie (CNT) de la Benghazi drept "singurul reprezentant legitim al poporului libian" a fost alt punct de divergenţă în cadrul summitului european. "În priviţa recunoaşterii CNT, am considerat că rangul maxim pe care îl poate avea acest consiliu de la Benghazi este acela de interlocutor pentru moment", a explicat Băsescu.

Din nou, poziţia preşedintelui român nu a fost una singulară. Ministrul de Externe italian, Franco Frattini, s-a distanţat de Franţa şi a cerut ca, înainte de o decizie privind eventuala recunoaştere, o misiune ONU şi UE ar trebui să se deplaseze la Benghazi. Ministrul belgian de Externe, Stene Vanackere, a declarat că "este o diferenţă între angajare (în dialog - n.r.) şi recunoaştere".

Ministrul de Externe suedez şi-a exprimat uimirea faţă de anunţul Parisului printr-un mesaj pe Twitter. "Suedia recunoaşte state, nu regimuri. La fel fac cele mai multe state UE. Este întrucâtva neclar ce face Franţa".

Cel puţin la fel de "neclar" a fost anunţul recunoaşterii CNT şi pentru ministrul de Externe al Franţei, Alain Juppé, potrivit unei mărturi a omologului său german, Guido Westerwelle. Ministrul german a declarat că se afla chiar lângă Juppé când a primit vestea de la Paris şi că acesta i s-a plâns că nu fusese avertizat şi că Sarkozy ar fi acţionat "dintr-un impuls".

Opoziţia libiană, aproape suprimată

Până ca statele UE să ajungă la o poziţie comună în privinţa instituirii unei "no fly zone" sau în privinţa recunoaşterii CNT, este foarte posibil ca realitatea din Libia să o ia înaintea liderilor UE. Trupele regimului Gaddafi au curăţat de rebeli mai multe oraşe din estul ţării şi se apropie de Benghazi. În faţa asalturilor cu avioane de luptă, tancuri şi artilerie grea, rebeli nu mai pot decât să întrâzie pentru câteva zile dezodământul - suprimarea "revoluţiei".

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine