Cum va arăta ROMÂNIA PESTE 50 DE ANI? O ţară depopulată sau multiculturală? PLUS: Sunteţi pregătiţi pentru un sistem social în care statul nu mai asigură pensia?

Cum va arăta România peste 50 de ani? O ţară depopulată sau multiculturală? PLUS: Sunteţi pregătiţi pentru un sistem social în care statul nu mai asigură pensia? Grafic: Oana Pavelescu

Cele mai recente estimări Eurostat spun că populaţia României este în continuă scădere, efect al valurilor de emigrări şi al sporului demografic negativ. Dacă în 2010 populaţia României era de 21.462.000 de locuitori, în 2035 se estimează că aceasta va scădea la 19.857.000, iar în 2060 la 17.308.000.

Odată cu depopularea, România se va confrunta şi cu îmbătrânirea populaţiei. Dacă în 2010 numărul persoanelor de peste 65 de ani reprezenta 14,9% din populaţia ţării, în 2060 numărul acestora va însemna 34,8% din populaţia totală.

Acest lucru înseamnă un raport de dependenţă (procentul persoanelor care beneficiază de pensii raportat la procentul populaţiei active) de 64,8%. Procentul reprezintă cea mai mare valoare estimată la nivel UE, după Letonia, unde procentul este estimat la 68%.

Pe de altă parte, România se confruntă de ani buni cu un spor natural negativ. La noi în ţară avem 9,9 nou-născuţi la mia de locuitori, în timp ce rata decesului este de 12,1 la mia de locuitori.

Estimările Eurostat sunt însă optimiste, în opinia academicianului Emilian Dobrescu, sociolog şi economist, care a vorbit pentru gândul despre posibilele soluţii ale acestei probleme.

"Actuala statistică a Eurostat privind demografia europeană este optimistă, după părerea mea. Oricum, trebuie privită cu titlu de aproximaţie. De fapt ce înseamnă o statistică previzionată: că introduci într-un computer, într-un model, nişte date. Dacă datele alea în următorii cinci ani evoluează în alt mod decât în ultimii cinci ani, toată prognoza respectivă se schimbă", spune academicianul.

"Forţa de muncă din România se mută în UE"

Cu toate acestea, academicianul Emilian Dobrescu crede că românii vor continua să plece din ţară, în special tinerii înalt calificaţi.

"Vor continua, în opinia mea, să plece în special tinerii români apţi de muncă, mai ales cei calificaţi şi înalt calificaţi să lucreze pe alte meleaguri unde sunt mai bine plătiţi, mai bine apreciaţi, unde vor simţi această asigurare a confortului material mai bine", spune academicianul.

"În foarte puţin timp, majoritatea forţei de muncă din România nu va mai lucra în ţară, ci în spaţiul mai larg al Uniunii Europene. Deja aproape jumătate din românii apţi de muncă sunt în Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, Austria. Chiar dacă lucrurile vor merge rău şi acolo, este de imaginat că românii nu se vor întoarce în ţară, unde nu-i aşteaptă nimic bun, ci vor migra către alte ţări din Uniunea Europeană sau din afara Uniunii, în căutarea unor condiţii mai bune".

Singura şansă ca emigranţii români să se întoarcă în ţară ar fi ca economia României să crească, însă economistul Emilian Dobrescu spune că acest lucru nu o să se întâmple în viitorul apropiat.

"Aşa cum evoluează economia românească de câţiva ani şi cum sunt premise să evolueze în următorii ani, nu vor fi condiţii mai bune pe plan economic aici decât au fost până la izbucnirea acestei crize economice, financiare, bancare, planetare, deci până în 2008. Sunt voci care spun că în continuare aceste evoluţii financiare, monetare nu vor putea fi ţinute sub control şi aşteptăm chiar o furtună monetară perfectă cum a prezis doctorul Doom, doctorul Nouriel Roubini, care e specialistul planetei acum în astfel de preziceri", spune Emilian Dobrescu.

"În Uniunea Europeană se aşteaptă falimentele unor state. Chiar Statele Unite sunt pe cale de a intra în faliment. Cel mai răsunător faliment din istorie nu-l va da Grecia sau Cipru. Îl vor da, în curând, SUA, dacă nu vor veni cu noi metode de evaluare a acestui imens deficit bugetar cumulat în perioada consumatoristă".

Pensiile private nu sunt o opţiune. Pensiile românilor, asigurate de chinezi?

În condiţiile în care forţa de muncă dispare din România, invariabil vârsta de pensionare va creşte. Nu poate creşte însă decât până la o anumită limită. Academicianul Emilian Dobrescu spune însă că nici măcar pensiile private nu reprezintă o opţiune.

"În Uniunea Europeană este luată deja o decizie, vârsta de pensionare se măreşte anual cu şase luni în fiecare dintre ţările membre. Va creşte până în măsura în care va fi şi un nivel de acceptabilitate din partea cetăţenilor de vârsta a treia", spune Emilian Dobrescu.

"Nici măcar sistemul de pensii private nu este o opţiune. Sistemul pensiilor private poate să fie viabil în condiţiile în care funcţionează mecanismele economice, financiare, monetare. Or, exact aceste trei mecanisme sunt grav perturbate în lume. Nu poţi să ai model de pensii private dacă economia nu funcţionează", spune academicianul.

Totuşi, Emilian Dobrescu crede că sistemele se autoreglează, iar specialiştii români care vor pleca vor fi înlocuiţi de specialişti din alte ţări.

"Una dintre caracteristicile tuturor sistemelor este că ele se autoreglează. Populaţiile sunt şi ele sisteme. Noi nu o să avem o problemă că nu vom avea resurse umane, atâta timp cât există continente precum Asia şi Africa care sunt rezervoare de creştere demografică. Cel puţin în Africa, vom avea cea mai mare creştere de natalitate din lume. Africanii nu vor avea condiţii de trai în zonele în care s-au născut şi vor pleca mai departe. Unii dintre ei vor ajunge şi în România", spune academicianul.

"Pentru că aici va fi un spaţiu liber, va fi nevoia unei reabsorbţii de resurse umane. Vor veni populaţii din zone asiatice, putem să avem aici în vedere şi populaţiile româneşti din Republica Moldova care au condiţii precare de trai în această republică. Vor veni în România, în patria mamă, pentru că aici le va fi mai bine", spune academicianul, adăugând că acest fenomen se petrece deja.

"Nu-şi putea imagina nimeni că revoluţiile acestea din statele arabe, revoluţii între ghilimele, vor aduce valuri atât de mari de emigranţi. Dacă revoluţia, tot cu ghilimele, se duce către China, vom avea atunci o sporire uriaşă a fluxului de migraţie", spune academicianul, care este conştient că acest lucru nu se va petrece fără tulburări sociale.

"Cetăţenii ţărilor de destinaţie nu privesc şi nu vor privi niciodată cu ochi buni acest fenomen al migraţiei. Totuşi, migraţii au existat de la începutul omenirii şi vor continua să existe, aşa am evoluat. Emigranţii vor veni fie că vrem, fie că nu vrem. În SUA s-a ridicat chiar un gard la graniţa cu Mexicul, dar iată că în prezent rasa albă nu mai este dominantă numeric în America. A apărut şi primul preşedinte negru. Este o chestiune de timp până când vom avea şi un preşedinte negru sau de altă rasă decât cea albă şi în Europa".

Se mai poate trăi într-un sistem social în care pensia nu există?

Academicianul Emilian Dobrescu crede însă că tinerii care ies azi de pe băncile şcolii n-ar trebui să se mai aştepte la pensie din partea statului.

"Eu sunt adeptul unui nou model educaţional. Acest nou model educaţional presupune ca cetăţeanul să nu aştepte ca statul să-i dea pensie. Trebuie din timpul vieţii lui active să-şi facă el propriile lui resurse. Noi aşteptăm să ne pensionăm, pentru că acesta este un model tradiţional, un model clasic al societăţii de consum, care a prevalat în secolul XX. Acest model este desuet, este depăşit", crede Emilian Dobrescu.

"Până şi conceptul de dezvoltare durabilă este depăşit, în opinia mea. Dezvoltare durabilă în ce sens? Unde va duce această dezvoltare durabilă? Tot la consum nesăbuit al resurselor? Transformările actuale sunt atât de profunde şi curg atât de repede încât nici nu sesizăm uriaşa lor influenţă asupra vieţii noastre", spune academicianul.

"Cine va reuşi să impună un nou model educaţional, acei indivizi, grupuri, state, aceia se vor putea număra printre cei ce vor popula planeta, continentul sau ţara în următoarele decenii sau în a doua parte a acestui secol".

Trei milioane de români muncesc în străinătate. Se mai întorc?

Potrivit estimărilor autorilor studiului "Migrant în România", efectuat de Fundaţia Soros, trei milioane de români lucrează în afara graniţelor.

"Estimările în ceea ce priveşte migraţia românilor sunt de circa trei milioane de români care se află la muncă în afara graniţelor ţării. Asta reprezintă cam 12% - 15% din populaţia aptă de muncă. Dacă ne raportăm la forţa reală de muncă, avem în jur de patru milioane şi jumătate care muncesc în România şi aproape trei milioane care lucrează în străinătate", spune Iris Alexe, coordonatorul studiului.

"Până acum, migraţia românească era circulatorie şi temporară. Omul pleaca, avea anumite obiective şi ideea era că, după ce îşi îndeplineşte aceste obiective, el s-ar întoarce. În perioada 2008, 2009, 2010 se observă o schimbare a caracteristicilor migratorii. Cei care au plecat au început să fie din ce în ce mai mult specialişti din domeniul educaţiei, din domeniul IT, din sănătate. Şi ţările de destinaţie au început să se schimbe - Marea Britanie, Franţa, ţările nordice, Canada, Statele Unite, migraţia începând să capete un caracter care tinde spre permanentizare", spune Iris Alexe.

Potrivit studiului, chiar şi în condiţiile în care românii suferă alături de cetăţenii ţării de adopţie efectele crizei, criza de acolo pare să fie de preferat crizei din România.

Deşi începând cu 2009 începuse să se discute că, odată cu venirea crizei, se vor întoarce românii acasă. Chiar se punea problema ce vom face cu ei. Totuşi, românii nu prea au la ce să se întoarcă în ţară, pentru că până şi criza arată mult mai bine în Spania sau Italia decât în România. Aşa că întoarcerea se amână, ori obiectivul nu mai este întoarcerea acasă, ci rămânerea acolo", spune Iris Alexe, adăugând că românii sunt nişte emigranţi foarte eficienţi.

Românilor le este uşor să înveţe limba ţării de adopţie şi nu le vine greu să schimbe ţara, dacă nu le merge bine unde au plecat iniţial.

"Tot din punct de vedere demografic, este interesat de punctat ce se va întâmpla cu generaţia a doua de emigranţi. În general, lumea se gândeşte la cele trei milioane care sunt plecate să muncească. Sunt mai puţin luaţi în calcul copiii emigranţilor", spune Iris Alexe.

"Migranţii români sunt tineri, iar migraţia este una de tip familial. Dacă au copii în ţara de adopţie, întoarcerea acasă se amână. Sau dacă emigranţii nu sunt căsătoriţi, intervine alt fenomen. Majoritatea româncelor tind să se mărite fie cu italieni, fie cu spanioli, în ţările de adopţie. Astfel, România poate să piardă un segment foarte important de populaţie, adică tocmai pe cele care ar putea să asigure viitorii cetăţeni", spune Iris Alexe.

Cât de bine sunt văzuţi străinii care lucrează în România?

În condiţiile în care românii continuă să plece, în special specialiştii, o soluţie ar fi înlocuirea lor cu specialişti străini. Potrivit studiului Fundaţiei Soros, străinii sunt destul de bine văzuţi în România, de către populaţia majoritară. Totuşi, până să câştige simpatia românilor, străinii trebuie să treacă de statul român.

Numărul de străini care muncesc legal în România era de 2.260 de persoane, în 2010. 1.054 de cereri de acordare a autorizaţiei au fost respinse. Totuşi, numărul străinilor care lucrează în realitate legal în România este mai mare, având în vedere că imigranţii căsătoriţi cu un cetăţean român nu au nevoie de autorizaţie. Numărul total de străini care trăiesc în România era de 97.295 în 2010.

"Există mai multe documente strategice la nivel european care încearcă să contureze o politică de integrare a imigranţilor. Dar o politică propriu- zisă nu, asta rămâne la latitudinea statelor naţionale.În România nu există politici ţintite referitoare la cei care deja se află pe teritoriul ţării, ci doar pentru cei care vor să vină fix în scop de muncă. Dar nici aici lucrurile nu sunt minunate. Sunt agreaţi doar cei înalt calificaţi, însă majoritatea celor dispuşi să vină au calificare medie sau minimă".

O altă problemă pe care o întâmpină puţinii imigranţi în România este lipsa accesului la educaţie, sistem medical sau slaba reprezentare în faţa autorităţilor statului.

"În ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei, în România se merge pe legea sângelui. Dacă un părinte este român, copilul născut în România capătă cetăţenia. Dar dacă ambii părinţi sunt străini, iar copilul se naşte pe teritoriul ţării noastre, nu capătă cetăţenia. Avem în prezent destul de mulţi copii chinezi, care s-au născut în România, vorbesc româna, dar nu sunt cetăţeni români".

Potrivit Mipex.eu, un organism de evaluare a integrării migranţilor în ţara de adopţie, România a primit calificativul de "nefavorabil" în ceea ce priveşte accesul la educaţie al imigranţilor.

În ceea ce priveşte participarea politică a imigranţilor, România se clasează pe ultimul loc într-un clasament care include ţările UE şi SUA.

În ceea ce priveşte ţara de provenienţă, imigranţii din România vin în special din Republica Moldova (mulţi dintre ei pentru studii). Alţi imigranţi vin în special din China, Turcia, iar în ultimul timp din Filipine (în special femei care lucrează ca bone). Din Siria vin în special oameni dispuşi să îşi deschidă o afacere.

În ceea ce priveşte numărul de autorizaţii de muncă emise în 2010, pe primul loc se află Turcia, cu 471 de autorizaţii, apoi China - 366, Republica Moldova - 170, Filipine - 167, Serbia - 130, India - 69, Israel - 37, Ucraina - 29, Vietnam - 10, alte ţări - 811.

Este plauzibil, însă, să vorbim în viitor de înlocuirea forţei de muncă româneşti cu cea din străinătate? Iris Alexe spune că acest lucru depinde de politicile privind imigraţia, dar mai ales de situaţia economică a României. În prezent, ţara noastră nu este prea atractivă.

"Situaţia economică este ceea ce contează când vorbim de imigraţie. Ar trebui ca situaţia economică să fie una bună, iar România să fie suficient de inteligentă să facă nişte politici care să facă ca imigraţia să producă mai multe beneficii decât costuri. Este clar că toţi imigranţii care vin aici vor să şi muncească. Dacă îi facilitezi accesul la educaţie, la piaţa muncii, la servicii medicale, imigrantul va face eforturi să aibă o viaţă mai bună şi va genera venituri inclusiv pentru statul român".

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine