Cum vrea ministrul Finanţelor să reformeze sistemul de salarizare

Cum vrea ministrul Finanţelor să reformeze sistemul de salarizare

Noul şef de la Finanţe i-a ameninţat pe bugetari că este adeptul unor salarii plătite strict după productivitate. "Creşterea eficienţei în muncă ar putea fi realizată prin crearea unui sistem de salarizare care să fie legat direct de productivitate, în contextul în care România se află sub media Uniunii Europene la acest indicator", a declarat ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, pentru Mediafax.

Asta înseamnă că salariile bugetarilor ar putea rămâne îngheţate până când se vor corela cu indicele de productivitate. O variantă mult mai brutală ar fi scăderea din prima a salariilor astfel însât să se acopere decalajul dintre creşterile salariale din ultimii ani şi creşterea productivităţii. În momentul de faţă, singurul indicator al productivităţii muncii calculat în România se referă strict la industrie, ca măsură a eficienţei din sector şi ţine cont de producţia industrială şi de timpul utilizat pentru lucru.

Bugetarii nu au indicator de productivitate

Salvarea bugetarilor ar putea fi însă tocmai faptul că nu există un indicator similar şi pentru sectorul de stat. Asta pentru că productivitatea la bugetari nu se poate măsura, indiferent că este vorba despre sănătate, administraţie publică sau învăţământ, după cum recunosc, poate pentru prima oară la unison, patronii şi sindicaliştii. "Noi nu ne putem compara cu state dezvoltate din Europa, care reuşesc să aibă administraţii publice eficiente cu un număr mic de angajaţi", a declarat pentru Gândul Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa. El dă ca exemplu modul de colectare a taxelor şi impozitelor din România faţă de cel din Germania, cu efecte asupra gradului de încasare. "Ei au o infrastructură eficientă şi puţini angajaţi, noi suntem mulţi pentru că lucrăm puţin feudal, cu pixul şi creionul pe hârtie şi cu o reţea necuplată", adaugă el.

O variantă ipotetică de calcul a productivităţii ar putea fi numărul de cereri rezolvate pe zi de fiecare angajat din administraţie, dar asta ar însemna implicit şi "scăderea nivelului de amabilitate cu care funcţionarul prestează serviciile". Doar un sistem informatic performant le-ar putea permite românilor să-şi plătească taxele online - situaţie posibilă doar în câteva reşedinţe de judeţ - ducând încă la scăderea personalului din aceste instituţii.

AOAR vrea buget pe politici publice

Până la urmă, situaţia nu se poate rezolva peste noapte, crede Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), un adept al reformării sistemului bugetar. "Dacă faci disponibilizări nu înseamnă că ai mai multă eficienţă, este nevoie şi de reorganizarea instituţiilor", a declarat pentru Gândul Cristian Pârvan. Pentru aceasta, el crede că este nevoie de adoptarea unor politici care să stabilească de câţi angajaţi are nevoie fiecare instituţie în parte, urmată de introducerea unui sistem de proceduri pentru a creşte eficienţa pe fiecare angajat. "Asta înseamnă ca bugetul de stat să fie făcut pe baza unor politici publice, după modelul irlandez, iar fiecare alocare bugetară să fie justificată. I-am recomandat acest lucru şi fostului ministru de Finanţe, o să o facem şi cu actualul ministru", explică el.

Salariile bugetarilor, peste performanţele economiei

În practică, însă, lucrurile au stat cu totul altfel decât în teorie. Privind retrospectiv în urmă cu trei ani, salariile din administraţia publică au crescut cu peste 26% în perioada octombrie 2006 - octombrie 2007, în timp ce productivitatea în industrie a crescut cu doar 10%. O decuplare între performanţele economiei şi avansul lefurilor se observă şi în domeniul sănătăţii: în aceeaşi perioadă, salariile au urcat de trei ori mai repede decât productivitatea din industrie. Doar în anul de criză 2009, situaţia s-a mai normalizat, în sensul că productivitatea muncii a urcat cu 18,7% în intervalul octombrie 2008 - octombrie 2009, în timp ce salariile din administraţie au scăzut cu 10%. E drept că revigorarea productivităţii în acest caz are legătură şi cu disponibilizările din industrie, care au cântărit mai greu decât scăderea producţiei.

INFO: Evoluţia productivitãţii muncii în industrie

* +10,3% Octombrie 2007/2006
* + 7,4% Octombrie 2008/2007
* + 18,7% Octombrie 2009/2008

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine