De la facultate, direct la spital. Rezultatul incendiului de la Litere: două studente intoxicate cu fum, arhiva cu diplome distrusă şi pagube de 20.000 de lei
De la facultate, direct la spital. Rezultatul incendiului de la Litere: două studente intoxicate cu fum, arhiva cu diplome distrusă şi pagube de 20.000 de lei /// Foto: Valeriu Tanas
200 de studenţi, profesori şi angajaţi din administraţie au fost evacuaţi vineri la ora 12 după ce un incendiu a izbucnit la demisolul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti
O sperietură zdravănă, ţipete şi îmbulzeală pe coridoare. Prin asta au trecut, vineri la amiază câteva zeci de studenţi ai Facultăţii de Litere din Bucureşti, care susţineau examenele în clădirea instituţiei. Motivul: un nor gros de fum a învăluit un corp al imobilului aflat în centrul Capitalei, în urma izbucnirii unui incendiu la demisolul clădirii.
Deşi flăcările nu au depăşit perimetrul sălii în care era depozitată arhiva facultăţii, fumul ce se ridica spre etajele superioare, pe scări şi coridoare, a determinat-o pe un studentă să spargă fereastra amfiteatrului în care se afla, rănindu-se la mână. La 112, apelurile de urgenţă încep să curgă. Primul telefon pare să fi fost dat de către un trecător care a văzut primul făcările prin fereastra ce dădea înspre trotuar. În acelaşi timp, câţiva studenţi ce se refugiaseră într-o sală aflată la etajul al patrulea al clădirii, apelează serviciul de urgenţă.
În cinci minute, universitatea este flancată de trei maşini de pompieri, poliţie şi echipaje ale inspectoratului pentru situaţii de urgenţă. Toţi oamenii sunt evacuaţi din clădire: în total 200 de persoane. Temperatura de afară vine în ajutorul autorităţilor care blochează strada Edgar Quinet: cele minus 10 grade îi ţin departe pe curioşi, astfel încât singurii care mai mişună pe lângă pompieri şi poliţişti sunt reporterii şi cameramanii. Pe fereastra sălii din care fumul se prelinge pe zidul clădirii, doi pompieri scot de zor teancuri de dosare arse pe jumătate.
În mai puţin de un sfert de oră, focul este stins aproape în totalitate şi încep primele estimări: cinci persoane intoxicate cu fum, dintre care două transportate la spital, o tânără tăiată la braţ şi o pagubă cuprinsă între 10000 şi 20000 de lei.
Pe coridoarele clădirii, printre furtunele pompierilor, îşi face apariţia rectorul Universităţii din Bucureşti, Ioan Pânzaru, care dă primele lămuriri: "Nu a intrat nimeni in sală astăzi, ceea ce mă face să cred că incendiul a pornit de la o defecţiune electrică. Se intră foarte rar în această sală. Eu am fost luni în subsolul clădirii şi am văzut că totul era în ordine. N-am motive să cred că e vorba de o neglijenţă umană. Oricum, actele care au ars se pot reconstitui. Lucrările de diplomă se păstrează cinci ani apoi se distrug, iar actele de şcolarizare se pot reconstitui după foile matricole ". Incidentul nu îi va scăpa pe studenţi de susţinerea examenelor programate săptămâna viitoare, conducerea universităţii anunţând că sesiunea va continua, după programul dinainte stabilit şi pentru studenţii de la Litere.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















12 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!
Anul trecut, din banii strânÅŸi la Fondul de Mediu s-a finanÅ£at ÅŸi realizarea unor staÅ£ii de epurare în Å£ară
Anul trecut, din banii strânÅŸi la Fondul de Mediu s-a finanÅ£at ÅŸi realizarea unor staÅ£ii de epurare în Å£ară
Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010
Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...
Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?
DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.
SURSÄ‚ DE ÎMBOGĂŢIRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.
Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.
Stimabililor, pompierii nu au aflat ca la un incendiu al documentelor de arhiva, pentru a mai putea salva ceva, trebuie sa dai cu spuma, nu cu apa! Hartiile mai fumegau si ei stateau cu furtunul pe ele! In Romania, fiecare institutie vrea sa-si atinga cat mai des nivelul maxim de incompetenta!
VEZI MISCAREASOCIALISTA.RO
A ars arhiva de diplome? VA DA SPIRU DE 100 DE ORI MAI MULTE. DOAR SA MARCATI BANU LA SECURISTI.
200 de persoane??? au fost cel putin dublu ! si multe persoane au ramas izolate la etaju 3 ,pompierii nici macar nu urcau dupa noi , neglijenta si bataie de joc ! Iar la spital au ajuns mai multe persoane insa totu' se musamalizeaza ,pt ca decat o savare a ajuns in spate celalate ajungeau in curtea interioara !
Daca erati mai multi de 200 insemna ca isu bucuresti sa isi concentreze oamenii pe evacuare nu pe stingerea incendiului,astfel sa luat decizia ca e prioritar sa se evacueze salile de la etajele 1 si 2 care erau mai afectate de fum si sa se lucreze in acelasi timp la lichidarea incendiului,nu sa luat decizia de a da cu spuma pentru ca oricum arhivele erau distruse pe jumatate si puteau fi inlocuite,iar stingerea cu spuma a incendiului se face mai greu decat cu apa
te pomenesti ca a fost un geam deschis si vreun timpit a aruncat o tigara.
Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!
in arhiva aia se aflau documente importante, nu doar lucrari de licenta si acte de scolaritate. Se aflau registre matricole, dosare de acreditare ARACIS, procese verbale ale sedintelor de catedra sau ale consiliilor de facultate. Cine stie ce probe or fi ars pe acolo ....