Declaraţii despre proiectul legii salarizării unitare în sectorul bugetar

Emil Boc, premierul României 

„Astăzi există 39 de legi care vizează salarizarea personalului bugetar. Prima schimbare majoră, că nu vor mai fi 39 de legi, ci o singură lege. În al doilea rând, această lege va fi una corectă, niciun salariu în plată nu va scădea prin adoptarea legii salarizării unice, ci dimpotrivă aceia care se află la baza piramidei salarizării vor avea până în 2015 o creştere accelerată a salariilor, în timp ce aceia care se află la vârful piramidei vor avea salariile o perioadă de timp îngheţate, până când se va reuşi acel raport de 1 la 15 în raport cu 1 la 29 cât avem în momentul de faţă. Nicio persoană care va intra în sistem, indiferent dacă este vorba de sistemul judiciar sau în sistemul de ordine publică, nu va intra cu un salariu mai mic decât acela pe care-l are în plată o persoană echivalentă care se află în exerciţiu”.

Gheorghe Pogea, ministrul de Finanţe

„În primul rând, această lege de salarizare este o lege sistemică şi este una relativ complexă pentru că se referă la un număr mare de salariaţi astăzi în sistemul public, de peste 1.300.000, cu o pondere în întreaga economie reală de aproximativ 25% şi, în orice caz, cheltuielile de personal astăzi reprezintă o pondere mare la nivelul bugetului public. De altminteri, aş putea spune că ele astăzi au ajuns la circa 9,5% din PIB.
Am încercat să proiectez toată această lege într-un cadru macroeconomic viitor, l-am proiectat pe cinci ani. De ce pe cinci ani? Au fost cinci premise de calcul.

Legea în ansamblu ei trebuie să conducă la scăderea masei salariale ca procente în PIB de la 9,4%, cât este astăzi, la circa 6% în 2015.

În urmă cu patru ani de zile, masa salarială a sectorului public reprezenta aproximativ 5,5-5,7. Dinamica în ultimii patru ani, atât în ceea ce priveşte numărul de personal, nivelul de majorare a salariilor, cât şi sporurile, a făcut ca masa salarială astăzi să ajungă la 9,4% din PIB, adică mai exact 46 de miliarde de lei, împărţit la 4: 11 miliarde de euro.

O altă premisă de calcul pe care am avut-o în vedere – convergenţa salariilor cu tendinţa din Uniunea Europeană.

Adică nu putem să intrăm în Uniunea Europeană în 2015 cu salarii de 300 de euro.Dar aceste salarii trebuie să fie corelate cu productivitatea şi evoluţia salariilor din mediul privat,

A doua premisă importantă: reducerea polarizării salariilor.

A treia: neafectarea veniturilor salariale actuale.

Ce rezultă în baza acestor trei premise?

Creşterea cumulată în perioada 2010-2015 a salariului mediu lunar, în cei şase ani, este de aproximativ 56%. Este o dinamică de creştere. De ce? Ca să asigurăm convergenţa, cât de cât să ne apropiem de salariile din Uniunea Europeană, dar în acelaşi sens să ne corelăm cu creşterea economică.

Ca atare, valoarea de referinţă faţă de 600 de lei, cât este astăzi salariul minim, va trebui adusă în 2015 la 1.100.

Dacă aceste premise au fost definite, am făcut calculul şi spunem care ar fi impactul aplicării în 2015.

Ce rezultă? În 2015, PIB-ul nominal va fi 944 de miliarde. Asta înseamnă că, dacă ajungem la o masă salarială de 6% din PIB, el va fi 55,8 miliarde.

Chiar dacă astăzi avem o pondere de 9% din PIB şi reprezintă ca valoare 46 de miliarde.

Coeficientul mediu ponderat despre care se discută în calcul este în jur de 2,73.Iar salariul mediu lunar pentru această dinamică de creştere de 56% va ajunge la circa 3.430 de lei.
Deci aceasta va fi creşterea salarială medie. (...)

De la circa 2.199 de lei, cât este salariul mediu brut, la finele anului va ajunge la 34.300 de lei în anul 2015.

Acest lucru este posibil pentru că baza de plecare a României este una mică.

Ultimul lucru pe care vreau să-l precizez: coeficienţii de referinţă.

Aici vreau să fac o precizare pentru că mereu se făcea o confuzie.Se uitau la coeficienţii din tabel şi înmulţeau cu 700 şi spuneau că le scad salariile.Nu.Dacă vrem ca acest coeficient de referinţă să fie 1.100 în 2015 sau 50% cât spun ei, atunci aceasta va trebui să fie dinamica şi evoluţia lui.

În 2010 va trebui să faci cu 705, pe urmă cu 764, 943 şi 1.016.

Dintre angajaţii în sistemul public, 29,5% lucrează în învăţământ (407.000, inclusiv învăţământ universitar), 9,8% (135.961) – funcţionari publici, 9,5% - jandarmi militari, 1,3% - personal de specialitate din sistemul judiciar, 28,4% - personal contractual şi alte categorii.

Aceasta este structura personalului.

Ce observăm? Că sunt câteva zone care trebuie ajustate.

Rata de creştere va fi diferită. Dar dacă ele cresc cumulat cu 56%, înseamnă că la unii vor creşte cu 120% (până în 2015)”.

Marian Sârbu, ministrul Muncii

„Salariul de bază va deveni astfel principalul element al câştigului salarial şi se va realiza prin includerea în salariul de bază a unor sporuri cu caracter general, sporurile pentru condiţiile de muncă se vor acorda în continuare separat. Suma sporurilor acordate cumulat per total ordonatori de credite nu poate depăşi 30% din fondul corespunzător alocat cheltuielilor salariale. La multe dintre prevederile actualului proiect de lege s-au luat în calcul şi elemente ale acordului pe care Guvernul l-a încheiat cu FMI şi acest 30% care să reprezinte suma sporurilor faţă de 51% cât avem în acest moment este un element prevăzut în acord.
Pentru realizarea ponderii de 30% a sporurilor în total câştig salarial per total personal bugetar au fost incluse în salariul de bază pe lângă sporurile cu caracter general, sporul de vechime în muncă, sporul de prevenţie specific sănătăţii, spor de suprasolicitare neuropsihică specific învăţământului şu altele similare acestora, şi alte sporuri specifice unor domenii de activitate cum ar fi spor de confidenţialitate, fidelitate, spor de stabilitate, spor pentru radiaţii electromagnetice.

Simplificarea sistemului de salarizare prin reducerea numărului de grade şi trepte profesionale la maximum trei pentru fiecare funcţie faţă de cinci câte sunt în prezent la majoritatea funcţiilor contractuale.
Implementarea noului sistem de salarizare, acesta se va realiza etapizat. Din punct de vedere financiar, implementarea etapizată se va face în limita sumelor alocate prin legile anuale ale bugetului consolidat.
Majorările salariale din sistem vor fi stabilite în funcţie de resursele financiare, nu de aplicarea automată a coeficientului de ierarhizare.

Începând cu 2010 se va realiza reîncadrarea întregului personal bugetar pe funcţii sau grade profesionale potrivit noii legi”.

Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, şeful comisiei de elaborare a proiectului legii salarizării unitare

„În momentul acesta, în sistemul de salarizare bugetar, aportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu este de 1 la 29,3. S-a vorbit şi de un raport de 1 la 72, atunci probabil că se făcea referire la diferite funcţii de conducere din agenţii sau companii.

Avem un raport între salariul minim şi salariul mediu, salariul minim reprezentând 27, 3% din salariul mediu. În educaţie, raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu, în funcţii de execuţie, este de 1 la 16,3. În administraţia publică, raportul 1 la 6,5, în sănătate 1 la 4,66, pentru magistraţi raportul este de 1 la 11,4, pentru apărare este de 1 la 10,9. E vorba de situaţia actuală. Noi propunem prin noul sistem de ierarhizare:raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu de execuţie devine 1 la 8, 65.Media ponderată a coeficienţilor este de 2,7 sau salariul minim ajunge să reprezinte 37% din salariul mediu”.

Bogdan Hossu - Cartel Alfa

„Am semnalat deficienţe în actualul text al legii şi a rămas ca începând de joi, de la ora 10.00, la Ministerul de Finanţe, să fie corectate în cadrul unei comisii în care să participe reprezentanţii confederaţiilor sindicale, patronale, inclusiv ai CSM-ului. Deficienţe erau inclusiv la faptul că erau neuniformizate drepturile marginale, de exemplu orele suplimentare, prima de vacanţă nu erau uniformizate pentru toată lumea.

Va exista o reducere de personal care înseamnă 200.000 de posturi până în 2015, dar care sunt reajustări sau reaşezări pe structură în funcţie de necesităţile pe fiecare domeniu de activitate din sistemul bugetar”.

Ovidiu Nicolescu - CNIPMMR

„Apreciem că acest proiect este bine conceput întrucât rezolvă câteva probleme majore ale salarizării în domeniul bugetar. Deci, în primul rând, realizează o corelaţie foarte bună între dimensiunea şi structura salarială. În al doilea rând, se realizează o corelare pe verticală şi pe orizontală, deci intrasectorial şi intersectorial. Şi în al treilea rând, asigură introducerea unor elemente de echitate şi eficacitate.
Discuţia a fost numai la nivel de principiu şi avem trei propuneri.

Precizarea mai clară în cadrul proiectului că toate aceste prevederi vor fi corelate în funcţie de evoluţia productivităţii, pentru că s-au dat nişte cifre, dar dacă nu sunt corelate cu productivitatea pe termen mediu sau lung pot apărea probleme.

În al doilea rând, trebuie revăzut modul de corelare a funcţiilor manageriale şi de execuţie, pentru că este firesc şi normal ca să existe şi nişte suprapuneri. Nu neapărat orice manager trebuie să aibă un salariu mai mare decât un subordonat. Nu trebuie să impulsionăm crearea unei hemoragii de posturi manageriale.

Şi în al treilea rând, considerăm că este absolut firesc şi necesar să se ţină cont de faptul că această lege a salarizării va trebui completată cu reforme în domeniul evaluării, promovării şi selecţiei personalului, pentru a menţine implicarea, motivarea şi dedicarea pentru muncă.

Deci este o primă formă bună, dar nu s-a discutat la nivel de detaliu şi aşteptăm azi să primim proiectul în detaliu.

Majorarea salariului minim pe economie trebuie făcută în strictă legătură cu productivitatea muncii. Dacă productivitatea muncii nu creşte şi se va trece la majorarea salariului pe economie, asta înseamnă, pe de o parte, inflaţie şi pe de altă parte decapitalizarea agenţilor economici”.

Propunerile Ministerului Finanţelor în ceea ce priveşte salariile şi efectivele personalului bugetar.

Creşteri salariale ale personalului bugetar

2010.0%

2011.8,3%

2012.10,7%

2013.10,5%

2014.8,8%

2015.8,2%

Total: 56% (n.r.: procentele nu se însumează direct, întrucât, de exemplu, procentul de 10,7% de creştere prevăzut pentru 2012 se va aplica deja la salariul mediu crescut deja cu 8,3% în 2011)

Creşterea salariului minim

2010.705 lei

2011.764 lei

2012.845 lei

2013.934 lei

2014.1016 lei

2015.1100 lei

Total: 395 lei

Scăderea numărului de salariaţi din sistemul bugetar

2009.1.394.000 persoane

2010.1.244.000 persoane ( - 150.000 )

2011.1.207.000 persoane ( - 37.000 )

2012.1.170.000 persoane ( - 37.000 )

2013.1.135.000 persoane ( - 35.000 )

2014.1.101.000 persoane ( - 34.000 )

2015.1.068.000 persoane ( - 33.000 )

Total – 326.000 / 23,38 la sută

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice
 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine