Deţinuţii CIA, torturaţi la o închisoare din Bucureşti

Una dintre închisorile secrete ale CIA s-a aflat pe o stradă intens circulată din Bucureşti

Închisori secrete ale CIA – unde până la patru suspecţi de terorism erau torturaţi – s-au aflat, începând cu martie 2003, pe o stradă aglomerată din Bucureşti. Aşadar, „puşcăriile groazei” au fost căutate zadarnic de anchetatori ai Parlamentului European, Consiliului Europei şi de jurnalişti din toată lumea la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.

Dezvăluirea a fost făcută pentru The New York Times de către Kyle D. Foggo, fost şef al unei baze logistice din Frankfurt, implicată în transferurile ilegale de deţinuţi ale a agenţiei. „Una dintre închisori se afla într-o clădire renovată de pe o stradă aglomerată din Bucureşti”, a mărturisit spionul. Altă închisoare se afla în Maroc şi o a treia „la periferia astui oraş est-european” – probabil în Polonia, celălalt stat UE suspectat de colaborare cu CIA, alături de România.

Închisorile aveau celule pentru şase deţinuţi (dar niciodată n-au fost mai mult de patru), depărtate una de alta, izolate fonic pentru a nu permite comunicarea şi capitonate pentru ca suspecţii – unii dintre cei mai periculoşi captivi din războiul antiterorist al SUA – să nu-şi poată face rău. O singură oră pe zi, teroriştii erau scoşi la aer, de către agenţi CIA cu măşti de ski.

Restul timpului era rezervat interogatoriilor brutale, efectuate de specialişti în domeniu ai CIA, asistaţi de analişti care făceau stagii de câte 90 zile în închisorile secrete. Dacă deţinuţii erau cooperanţi, ei puteau primi mici recompense (cărţi şi DVD-uri). Izolarea captivilor era esenţială obiectivelor CIA şi, pentru dezorientarea lor, toate cele opt puşcării de acest fel din lume erau construite la fel.

Proiectarea şi muncitorii au fost furnizaţi de expertul în logistică Foggo, care şi-a ales ca furnizor pentru instalaţii sanitare, echipament audio-video, lenjerie de pat etc firma unui prieten din San Diego. Furnizorul n-a făcut altceva decât să cumpere produse din supermarketurile Wal-Mart.

Anul trecut, Fogo a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru fraudă, pe care îi execută la un penitenciar din Kentucky. În schimbul atribuirii contractului, el primise diverse favoruri de la amicul său, între care vacanţe în destinaţii scumpe.

În timpul procesului său, fostul agent din Frankfurt (ajuns, în 2006, la poziţia de al treilea oficial din ierarhia CIA) nu a dezvăluit secrete despre actele de tortură care s-ar fi comis în puşcăriile la a căror construcţie a contribuit. Deşi frauda sa a fost condamnată, iar „scandatul închisorilor secrete” datează din noiembrie 2005, Departamentul Justiţiei din SUA nu a deschis până în prezent o anchetă oficială asupra practicilor abuzive ale CIA.

UPDATE: Cioroianu: Informaţia privind un centru de detenţie în Bucureşti, legată de disputa politică din SUA

Adrian Cioroianu, fostul ministru de Externe, a apreciat că existenţa unui presupus loc de detenţie al CIA în Bucureşti este un subiect care are legătură cu situaţia internă din Statele Unite şi cu moştenirea fostei administraţii republicane a lui George W. Bush.

"Când eram ministru al Afacerilor Externe şi când eram în Parlamentul European, subiectul s-a aflat în discuţie, s-au cerut anchete s-au făcut investigaţii şi, din punctul nostru de vedere, existenţa acestora nu a fost niciodată confirmată", a spus Cioroianu.

Citeşte mai multe despre declaraţiile lui Adrian Cioroianu pe mediafax.ro

UPDATE 2: Nicolai: Comisia privind presupuse centre de detenţie CIA nu a avut posibilităţi judiciare de anchetă

Fostul preşedinte al comisiei parlamentare privind presupuse centre de detenţie CIA în România, Norica Nicolai, a declarat, joi, că dacă ar fi fost senator american ar fi putut să investigheze operaţiunile CIA, precizând că această comisie pe care a condus-o nu a fost una judiciară.

"Comisia parlamentară (privind presupuse centre de detenţie CIA în România-n.r.) nu a fost o comisie judiciară care să aibă posibilităţi judiciare de anchetă. Nici Parlamentul European, nici Dick Marty nu au vorbit despre astfel de informaţii (de genul celor apărute joi în New York Times - n.r.)", a precizat pentru MEDIAFAX Norica Nicolai.

Citeşte mai multe despre declaraţiile Noricăi Nicolai pe mediafax.ro

UPDATE 3: SIE nu ştie nimic despre "subiectul" din New York Times

Serviciul de Informaţii Externe spune că nu deţine date şi informaţii privind subiectul existenţei unui centru de detenţie CIA în Bucureşti, informaţie difuzată, joi, în ediţia electronică a New York Times.

Citeşte mai multe despre anunţul SIE pe mediafax.ro

UPDATE 4: HRW: Există probe credibile care sugerează că CIA a avut centre de detenţie în România

Directorul Human Rights Watch (HRW) Londra, Tom Porteous, a declarat, joi, la RFI, că s-ar impune o anchetă adecvată, credibilă şi independentă, pentru a vedea ce rol ar fi putut juca autorităţile române în ce priveşte centrele de detenţie ale CIA în România, considerând că există probe credibile.

Citeşte mai multe despre declaraţiile directorului HRW Londra pe mediafax.ro

UPDATE 5: Ambasada SUA nu comentează aceste "speculaţii"

Ambasada SUA la Bucureşti a anunţat că nu comentează informaţiile apărute în New York Times potrivit cărora una din închisorile secrete ale CIA s-a aflat într-o clădire renovată situată pe o stradă intens circulată din Bucureşti. Misiunea diplomatică s-a referit la acest subiect cu termenul de "speculaţii".

Citeşte mai multe despre anunţul ambasadei SUA la Bucureşti pe mediafax.ro

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine