Etnologul, presa si Sarbatoarea

de Monalisa BOBE Postat la: 27.03.2007 00:00 Ultima actualizare: 18.10.2011 04:34 Exista si locuri in care discursul academic nu ti se livreaza la pachet cu morga "inchiderii in sistem". La Litere e unul dintre ele, din cand in cand. De o intalnire vie cu Serban Anghelescu (M.T.R.) s-au bucurat recent studentii unui curs facultativ de etnologie. Pornind de la evenimente culturale din martie si brodand pe extrase dintr-o lucrare de curand lansata la muzeu, invitatul a reusit motivarea unor minti curioase sa-si planteze intrebari care poate vor prinde radacini, poate nu, dar care cu siguranta incita la a gandi. Care a fost tema discutiilor? Presa, etnologii si Sarbatoarea, am putea rezuma. Valorificarea optima a traditiei Sarbatorii tine de trairea ei, mai degraba decat de umplerea ocazionala a paginilor de ziar cu texte despre practici si mentalitati populare, ar fi un punct de vedere conturat de invitat in incercarea de a argumenta inoportunitatea interventiei, pe sticla sau in ziare, a ne-/specialistilor, la zilele mari. A scrie in marginea Sarbatorii ar fi, asadar, inutil pana la absurd... Problematizarea pe tema utilitatii scrierii despre Sarbatoare merita mai mult timp decat i-am putea oferi noi aici, dar n-ar fi poate fara interes sa precizam ca atunci cand vorbim de utilitatea sau inutilitatea unui gest ne-ar ajuta definirea clara a scopului avut in vedere. Util in raport cu care obiectiv? Isi asuma presa alte obiective decat informarea si formarea? Stand, nu-i asa, stramb si judecand, in consecinta, si mai stramb, ne-am putea gandi ca despre o sarbatoare (cum ar fi, sa zicem, Pastele) ar fi de bun simt sa tacem. Altfel am cadea poate in pacatul impardonabil al reiterarii locurilor comune (noroc cu sforaiturile cititorilor care ne-ar trezi, eventual via forum). Atunci, generalizand, sa tacem despre orice? Ma tem ca nu mai e posibil, macar de la Gutenberg incoace. Da, cultura traditionala (si Sarbatoarea e un operator al ei) cunoaste, s-a tot spus, relatii speciale cu scrierea, dar ca e inutil a scrie despre "timpul inchinat zeilor" (E. Bernea) nu pot crede. De altfel, daca nu ar raspunde unei nevoi a timpului nostru, discursul jurnalistic despre Sarbatoare, fie el in forma radio, tv, tiparita sau online, nu ar fi generalizat si aproape institutionalizat. Serban Anghelescu, printr-o exprimare plastica, vorbea despre asumarea recenta a rolului unui "sacerdot" de catre etnologul care produce un discurs adaptat publicului consumator de cultura media. E o imagine care, sugestiv, atinge sensibilitatea tinerilor ce-si traiesc timpul de formare in acest concret 2007. Creativitatea fiecaruia nuanteaza reactia si o varianta ar fi generarea de noi intrebari. Inainte de a aprecia daca asumarea acestui rol e absurda, am putea incerca sa intelegem contextul mai larg in care au loc modificarile functiilor carora rolul Sacerdotului traditional le raspundea. Pana una, alta, poate ca a scrie pe tema Sarbatorii nu ar exclude in mod obligatoriu a te "apleca peste margine", fie in chiar actul scrierii (exista un rest ce scapa cuvantului si se cere a fi recuperat prin "necuvant"), fie in alt timp. De ce n-ar fi "util" ca exercitiu de intelegere a Identitatii si Alteritatii, a Diversitatii si Unitatii, de acceptare a legitimitatii unor puncte de vedere diferite?

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa