Evaziune fiscală românească cu mărfuri europene

Evaziune fiscală românească cu mărfuri europene

Doar în primele 8 luni ale anului, Garda Financiară a dejucat ţepe cu impozite aferente mărfurilor intracomunitare de aproape 200 milioane ron

România are de achitat, anual, un miliard de euro la bugetul comunitar, ca sumă obţinută din încasarea impozitelor aferente mărfurilor europene

Evaziunea fiscală a momentului a devenit sustragerea de la plata impozitelor aferente mărfurilor din comunitatea europeană. Sistemul este simplu şi foarte eficace: 1. se achiziţionează mărfuri dintr-o ţară europeană, pe numele unei firme „fantomă” (cu sediu inexistent, desfiinţată, cu coduri fiscale invalide, neînregistrată la Registrul Comerţului etc. ). 2. Teoretic, TVA şi eventualele accize trebuie achitate în ţara în care produsele ajung la consumatori (ex: pentru produse aduse din Olanda, de pildă, în România, TVA se achită în România); însă, dacă transportul scapă de filtrul vamal, iar marfa ajunge la destinaţie, este imediat revândută altei firme – de regulă, un distribuitor. 3.

Distribuitorul o revinde, legal, magazinelor de retail (super şi hipermarketuri, precum şi magazine mici). Astfel, statul va încasa doar TVA (şi eventuale accize) aferente adaosurilor comerciale ale distribuitorului, respectiv magazinelor de retail. De pildă, la o marfă adusă la un preţ de 1.000 de lei, trecută prin circuitul de evazionare al plăţii TVA şi vândută finalmente pentru 1.100 de lei, statul va încasa doar 19 lei, în loc de 209 (190 + 19). Se întâmplă şi ca marfa să fie vândută direct de firma fantomă, „la tarabă”, fără nici un fel de acte, iar în acest caz prejudiciile fiscale sunt totale.

Sistemul fiind practicat la scară mare, prejudiciile la buget sunt imense. România are de achitat, anual, circa un miliard de euro la bugetul comunitar, ca sumă obţinută din încasarea impozitelor aferente mărfurilor europene.

Oficial, nimeni nu vrea să spună cât din această sumă virată pentru 2007 a fost efectiv încasată şi cât a trebuit adăugat din alte taxe şi impozite percepute românilor. Ne putem face, însă, o idee, punând cap la cap următoarele informaţii: anul trecut, controalele Gărzii Financiare cu această tematică au fost sporadice, iar prejudiciile constatate destul de mici. Anul acesta, însă, Garda are, în permanenţă, 60 de funcţionari în punctele de trecere a frontierei cu Ungaria şi Bulgaria. Comisarii au la dispoziţie şi 12-15 maşini, pentru acţiuni operative. Dacă un anume transport ridică suspiciuni, este însoţit de comisari până la pretinsa destinaţie. Dacă destinaţia este o firmă „fantomă”, marfa este confiscată şi se declanşează investigaţii pentru stabilirea prejudiciilor totale. Rezultatele: 192 de sesizări penale către parchetele competente şi un prejudiciu total aferent acestui gen de infracţionalitate economică, stabilit doar în primele 8 luni ale acestui an, de 193 de milioane de lei noi.

„Suma este semnificativă, dacă ne gândim că totalul prejudiciilor identificate de noi în perioada ianuarie-august 2008 este de 1,6 miliarde lei, cât am raportat pentru tot anul trecut”, ne-a declarat Adrian Cucu, comisar general al Gărzii Financiare. Mărfurile intracomunitare în cazul cărora se practică cel mai frecvent eludarea plăţii impozitelor sunt, adesea, cele cu desfacere rapidă: cereale, legume-fructe, cărnuri, materiale de construcţii, tutun, carburanţi, băuturi alcoolice, flori etc.

Ţeapa TVA la mărfurile intracomunitare – sursă de finanţare a terorismului

Între afacerile dejucate de comi­­sarii Gărzii se numără şi cea în care e implicată o reţea de irakieni, suspectaţi de finanţa­rea unor operaţiuni teroriste. Irakienii înfiinţau firme pe care achiziţionau, rapid, din Olanda şi Grecia, mari cantităţi de legume şi fructe, pe care le vindeau în România. Înainte de termenul de raportare fiscală, cesionau firmele către persoane neidentificabile (alţi cetăţeni irakieni).

Cazul a ajuns, luna trecută, la DIICOT. Ţeapa dată de irakieni se ridică la peste 5 milioane de lei – suficient pentru achiziţia a 70 de tone de Semtex (explozibil adeseori folosit în acţiunile teroriste).

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine