Finanţele vor şi banii pe care FMI i-a dat BNR

Finanţele vor şi banii pe care FMI i-a dat BNR

Soluţie l Preşedintele Traian Băsescu va cere Fondului ca Finanţele să cheltuiască pe pensii şi salarii banii destinaţi protejării leului şi reluării creditării

Deşi a împrumutat cinci miliarde de euro de la Comisia Europeană şi alte peste 12 miliarde de euro în total de la băncile din România, Finanţele tot nu au suficienţi bani pentru a plăti pensiile şi salariile. Soluţia pentru ieşirea din această situaţie a fost propusă chiar de preşedintele statului, Traian Băsescu: a doua tranşă, de circa 1,5 miliarde de euro, pe care FMI ar trebui să o dea BNR va ajunge, de fapt, la Finanţe. „Va trebui să vedem în ce măsură putem obţine de la FMI dreptul de a îndrepta a doua tranşă din împrumut către bugetul de stat şi nu către BNR“, a declarat Băsescu. Preşedintele a precizat că va discuta acest lucru cu reprezentanţii FMI aflaţi în misiune la Bucureşti chiar astăzi. Întrebat ce părere are despre această propunere, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că o astfel de măsură, “gândită bine”, poate avea efecte benefice asupra economiei. Mai mult decât atât, după cum susţine guvernatorul, schimbarea destinaţiei iniţiale a acestor bani nu va schimba destinaţia lor finală: „BNR discută „la nivel tehnic“ utilizarea celei de-a doua tranşe din împrumutul de la FMI pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat, joi, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, care consideră că acest lucru ar putea ajuta la relansarea economiei.

Isărescu: tot la BNR ajung banii

„În final, banii de la FMI vor ajunge tot la BNR. Dacă Ministerul Finanţelor va cheltui această tranşă pe plan intern, va vinde valuta către BNR şi va lua lei, iar moneda străină va intra în rezervă. Dacă Finanţele vor utiliza banii pe plan extern, va scuti rezerva BNR de anumite plăţi externe“, a spus Isărescu.

Conform acordului iniţial, BNR a împrumutat, pe doi ani, 13 miliarde de euro de la Fond, pentru a sprijini leul şi pentru a putea suplimenta lichiditatea din piaţa monetară, pentru ca băncile, având acces la mai mulţi bani, să reducă dobânzile şi să reia creditarea. Contactat de Gândul, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, susţine că în cazul în care va fi acceptată această măsură, ar fi ca şi cum Finanţele vor împrumuta de la FMI banii, la o dobândă mult mai mică decât cea la care s-ar putea credita în plan extern. Mai mult decât atât, oficialul susţine că acest lucru nu va afecta politica BNR de asigurare a unui leu stabil sau de reluare a creditării. “În momentul de faţă BNR dispune de suficienţi bani în rezervă pentru a continua politica ei monetară fără niciun fel de probleme”, ne-a declarat Tănăsescu. El a precizat că această metodă de suplimentare a bugetului unui stat cu bani destinaţi iniţial de către Fond unei bănci centrale a mai fost aplicat de către FMI şi în cadrul acordurilor cu alte state, cum ar fi Ungaria şi Letonia, şi că nu este o soluţie de avarie sau un semn că România ar avea probleme mai mari decât alte ţări. “Este un mecanism care a mai fost folosit şi cu alte state. Nu este o excepţie care ar putea fi acceptată în cazul acordului cu România. Rolul Fondului este proactiv, de a găsi soluţii pentru ieşirea din criză şi pentru asigurarea unei dezvoltări economice durabile”, a explicat oficialul FMI. (V.R.)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine