Floriile in traditia populara

Postat la: 27.03.2007 00:00 Ultima actualizare: 18.10.2011 04:34

Floriile in traditia populara

Vinerea Floriilor face parte din vinerile scumpe (alaturi de Vinerea Mare si de Vinerea Craciunului) care trebuie tinute pentru a fi feriti de arsuri. Exista si o zeitate a vegetatiei, Lazar sau Lazarica, sarbatorita in sambata de dinaintea Floriilor si doar in sudul tarii, in Muntenia si Dobrogea. Obiceiul este pastrat si aici numai de fete. Una dintre acestea obisnuia sa se imbrace in mireasa si, impreuna cu fetele din ceata, colinda pe la case. Ceremonialul includea cantarea povestii dramatice a zeului: moartea lui violenta (a cazut din copacul de unde voia sa ia frunze pentru oile sale), scalda rituala (in lapte) si, in fine, reinvierea acestuia sub forma florilor. Intr-o alta varianta, Lazar este fratele mai mic al nurorii Dochiei. Baiatul duce caprele la pascut, dar, urcandu-se intr-un stejar sa culeaga muguri, isi aduce aminte de placinte. Se grabeste sa coboare, cade si moare. Este gasit de sora lui, care-l plange pana se stinge si ea (scapand astfel de soarta grea pe care o avea din cauza soacra-sii). Asa se face ca femeile trebuie sa coaca tot felul de placinte in aceasta zi, pe care sa le dea apoi de pomana. In Banat si Transilvania, in ajunul Floriilor, fetele mari puneau cautatoarea (oglinda) impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, pentru ca rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo. Oglinda era apoi folosita in farmece de dragoste si de sanatate. Cand ziua ceda puterea noptii, la miezul noptii mai precis, fetele fierbeau apa cu busuioc si cu canafi de la prapuri ce fusesera folositi la inmormantarea unei fete mari. Apa era folosita la spalatul pe cap, parul devenind mai frumos. Mai mult, daca apa se turna la radacina unui par, flacaii se uitau la mandre asa cum se uita oamenii la un par inflorit. Oricum, numai cu apa descantata te puteai spala pe cap, riscand altfel sa albesti ca pomii. Duminica Floriilor este si o rememorare a zeitei romane a florilor, Flora, care se pare ca devenise foarte cunoscuta in Dacia romana. Cele doua zeitati preistorice, Lazar si Flora, provin din straturi culturale diferite: tracic si roman, dar sunt inrudite prin impartasirea aceluiasi scop: renasterea vegetatiei la inceputul unui nou ciclu calendaristic. Traditia populara a preluat din cea crestina planta rituala, salcia, despre care se crede ca a binecuvantat-o insasi Maica Domnului, dupa ce s-a transformat intr-o punte, ajutand-o pe Fecioara Maria sa treaca apa unui rau. Ramurile de salcie sunt folosite si in practici legate de cultul mortilor: sunt puse pe mormintele curatate si ajuta la acte de divinatie pentru invocarea spiritului mortilor. Salcia capata valoare magica, ea putand opri grindinile si furtunile, si chiar fertiliza stupi si vite.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine