GALERIE FOTO cu singurele imagini din timpul evenimentelor din 1 decembrie 1918. Cum a ajuns Samoilă Mârza "fotograful Unirii"
GALERIE FOTO cu singurele imagini din timpul evenimentelor din 1 decembrie 1918. Cum a ajuns Samoilă Mârza "fotograful Unirii"
Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, ajuns "fotograful Unirii" din întâmplare. Avea 32 de ani, iar cu patru zile înainte se întorsese din război. Ca să ajungă la Alba a mers 11 kilometri, cărând aparatul pe bicicletă.

1 Decembrie 1918, începutul României moderne, are multe poveşti, unele uitate ori ştiute doar de istorici.
Una dintre ele este cea a lui Samoilă Mârza, ajuns din întâmplare "fotograful Unirii". În 2011, doar istoricii îşi mai amintesc de Samoilă Mârza. Mormântul său este uitat şi neîngrijit într-un cimitir din Alba Iulia, iar recent reprezentanţii firmei care administrează locurile de veci i-au somat pe urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune.
Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, originar din localitatea Galtiu, din judeţul Alba. La 1 Decembrie 1918 Samoilă Mârza avea 32 de ani.

Istoricul Liviu Zgârciu povesteşte că Samoilă Mârza a ajuns "fotograful Unirii" dintr-o întâmplare, deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele, informează Mediafax.
În timpul primului război mondial, Mârza a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei, fiind trimis pe frontul din Italia.

Înainte cu patru zile de 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza s-a întors în satul natal, Galtiu, iar în dimineaţa de 1 Decembrie a pornit şi el spre Alba Iulia, după ce a făcut trei fotografii cu săteni care mergeau la Marea Adunare Naţională.
Fotograful şi-a cărat aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă, pe distanţa de aproape 11 kilometri dintre Galtiu şi Alba Iulia.

"Din păcate, Samoilă Mârza nu a avut acces în Sala Unirii, pentru că nu avea credenţional (permisul de acces la adunarea din Sala Unirii - n.r.) şi din sală nu există nicio fotografie. Din fericire, a făcut alte cinci fotografii, trei instantanee din mulţime şi două imagini cu tribunele oficiale, care sunt singurele fotografii ale evenimentului de la Alba Iulia", explică Zgârciu.
În ultimii ani ai vieţii, Samoilă Mârza a trăit în sărăcie, fiind nevoit în anumite momente să-şi vândă chiar şi clişeele pe care imortalizase evenimente istorice importante.
Liviu Zgârciu spune că lucrul cel mai trist este că multe clişee nu au ajuns la colecţionari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi foarte căutate în acea perioadă.

Istoricul spune că, în 1967, directorul Muzeului Naţional al Unirii de la acea dată, prof. dr. Gheorghe Anghel, a reuşit să cumpere de la Samoilă Mârza aparatul folosit pentru a imortaliza evenimentele din 1 Decembrie 1918, dar şi clişeele cu fotografiile de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.
"Samoilă Mârza a imortalizat numeroase evenimente istorice, dar, din cauza lipsurilor materiale, multe clişee fusese nevoit să le vândă pentru sticla specială din care erau confecţionate. Cu banii primiţi de la muzeu, Mârza şi-a cumpărat un aparat performant pe care dorea să-l folosească în 1968, la evenimentele comemorative ale Marii Uniri, dar a murit în 1967", spune Zgârciu.

Samoilă Mârza a reuşit, de-a lungul timpului, să imortalizeze evenimente istorice importante, precum vizita Regelui Ferdinand I din anul 1919 de la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, încoronarea Regelui Ferdinand I cu Regina Maria, în 22 octombrie 1922, la Alba Iulia, sau în 1928 - manifestările organizate la Alba Iulia pentru a marca împlinirea a zece ani de la Marea Unire.
Fotograful a realizat, în 1919, un album despre 1 Decembrie 1918, numit "Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri", pe care l-a oferit cadou unor personalităţi ale perioadei respective: Regele Ferdinand I, primul ministru I.C. Brătianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, generalul francez Henri Mathias Berthelot. De asemenea, un exemplar al albumului a fost folosit ca document, fiind depus de delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Versailles.

Regele Ferdinand I l-a declarat printre furnizorii Curţii Regale, iar generalul Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze.
În pofida importanţei istorice a muncii sale, fotograful Samoilă Mârza a trăit mereu aproape de sărăcie, dovadă fiind şi faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918. Ultimul său album "Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri" l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceauşescu, în 1966, în timpul vizitei acestuia la Alba Iulia.
Fotografiile lui Samoilă Mârza au ajuns celebre, însă de "fotograful Unirii" îşi mai amintesc doar istoricii.

Unul dintre istoricii de la Muzeul Naţional al Unirii a avut uimirea să descopere, recent, că rămăşiţele lui Samoilă Mârza au fost pe punctul de a fi exhumate de firma care administrează cimitirul în care se află mormântul fotografului, în Alba Iulia. Zgârciu afirmă că pe monumentul funerar fusese lipită o somaţie pentru neplata taxei de concesiune a locului de veci.
Mormântul a fost salvat doar la intervenţia mai multor istorici, însă s-a demonstrat, după cum susţine istoricul Liviu Zgârciu, că şi alte personalităţi înhumate în cimitirul din Alba Iulia ar fi putut avea aceeaşi soartă şi nimeni să nu afle.
Cei care se hotărăsc să caute în cimitirul municipal din Alba Iulia mormântul lui Samoilă Mârza trebuie să aibă multă răbdare şi timp, deoarece acesta nu iese cu nimic în evidenţă, nu e marcat şi nici îngrijit.
Pe micul monument funerar de la căpătâiul marelui fotograf se pot vedea una dintre celebrele fotografii ale acestuia din 1 Decembrie 1918 şi urmele somaţiei lipite de administratorii cimitirului, prin care anunţau exhumarea pentru neplata taxei de concesiune.
Dan LUNGU
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine














26 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Prostanacilor !Ia fiti mai atenti ! Din foto reiese clar ca la aceste adunari erau maghiari , nu romani. Uniformele, imbracamintea, drapelul rosu-alb-verde, nu erau romanesti. Atunci romanii nu aveau nici uniforma. Francezii trebuiau sa-i si imbrace, insa si-au pastrat opincile, care apartineau de uniforma. Discutiile de atunci nu erau despre "unire" ci despre revansa. Lumea era revoltata de decizia marilor puteri si era convinsa ca lucrurile nu pot ramane asa.
Frumos articol !
Documentat; emotionant !
M-ati facut sa ma simt mandru de radacinile mele, romanesti.
Multumesc.
stai ca n-am inteles. adica daca nu platesti taxa de concesiune,iti scote mortu din groapa,sau ce mai ramas din el,si ce ii face? il arunca la gunoi ?
of doamne,in ce tara traim.
pana si un loc de veci trebuie sa fie profitabil,nu se mai tine cont de moralitate,de respect pentru cei ce au fost,de nimic. banii conteaza.atat! trist!!!
@Io-rga Picsa! Erau romani ardeleni in uniforma armatei austro-ungare. Steagurile din culorile drapelului Romaniei, dar dispuse in alta ordine (albastru, rosu, galben).
Armata Regatului Romaniei era imbracata si incaltata cel putin din 1877 , din tipul Razboiului pt independenta.
@Io-rga
Ahaa...pai daca in opinci fiind ne-am pishat pe boangheni care aveau armata si uniformr iti dai sema ma ungurashule degenerat ce se intampla daca aveam si uniforme? Pwahahahahaha...
⌠█◘█ ⌠█◘█ ⌠█◘█ ⌠█◘█
| | | |
⌠█◘█ ⌠█◘█ ⌠█◘█ ⌠█◘█
| | | |
LA MULTI ANI ROMANIA!
uuUUUUU UUUU UUUUUuuuUUUUUU!
⌠█◘█ ⌠█◘█ ⌠█◘█ ⌠█◘█
| | | |
⌠█◘█ ⌠█◘█ ⌠█◘█ ⌠█◘█
| | | |
UUUUuu
U
⌠█◘█ ⌠█◘█ ⌠█◘█ ⌠█◘█
| | | |
⌠█◘█ ⌠█◘█ ⌠█◘█ ⌠█◘█
| | | |
Ior-go, hai sa vorbim discutii!;
1) ca roman, accept ca au fost vremuri tulburi si romanii au profitat de o conjunctura favorabila
2) accept ca Transilvania era cam a nimanui, de moment ce Austr-Hun garia se desfiinta (ceva gen Piata Universitaii 23 decembrie 1989)
ca erau trupe militatare de toate natiile, ramasite ale armatei austro=ungare si , posibil, ceva armata romaneasca. aka de prin Regat...
daaaar
A. un tricolor in alb negru nu stim ce culori are si carui grup nationalist apartine
B.uniformerle nu e posibil sa fi provenit de la armata Austro-HUngara?care avea in componenta si romani si maghiari, fosti camarazi e arme, acum dusmani?...romanii si-au pus un tricolor, maghiarii, alt tricolor
in fine, nu am mare drag de ce a ajuns tara asta, dar singura mea bucurie de 1 Decembrie e ca le-a mai taiat din aroganta Hungurilor
@Io-rga
asta este daca nu ai fost in sala unirii din alba iulia sa vezi tricolorurile rosu, galben albastru ardelene dispuse orizontal.
si ca sa stii si tu o chestie - atat sasii din ardeal cat si secuii si evreii din ardeal au fost de acord cu unirea de la 1918 pentru ca isi puteau pastra cultura, deaorece in anii 1868 - 1918 in timpul dualismului minoritatile au fost maghiarizate fortat.
armata austro ungara intr-adevar s-a opus, au blocat carbunele necesar locomotivelor in magazii pazindu-le pentru ca romanii sa nu poata sa participe la marea adunare de la alba iulia.
asa ca tarani roman,i din tot ardealul au plecat cu 2-3 zile inainte de data stabilita pe jos sau cu carutele.
in gara cfr teius - un important nod feroviar, armata austro-ungara si-a aratat pentru ultima data adevarata fata. au schimbat macazele astfel incat trenul cu tarani care venea dinspre apahida - cluj sa fie intre gara si un tren cu soldati austrio ungari care se retrageau.
astfel ca s-a asteptat doar semnalul si taranii au fost prinsi sub foc incrucisat acolo murind mai multi romani care nu erau inarmati singura lor arma fiind opincile, costumul popular, cusmelele si steagurile tricolore.
acolo Marea Unirea parca a trebuit sa isi ia plata, si si-a luat tributul printre care si pe tanarul Ion Arion - stegarul din Agris - judetul Cluj
puteti sa ziceti voi ce vreti ca tot degeaba. romanii din ardeal au dus-o greu in ardeal, iar dupa ce ungaria a format dualismul, romanii au dus-o si mai greu, maghiarizarea facandu-se fortat inca de la certificatul de nastere cand iti scriau ce nume vroiau ei.
niciodata sa nu uitam asta. fiecare sa traiasca in pace dar sa ne lase si pe noi romanii in pace cu necazurile si bucuriile noastre.
la multi ani fratilor
romanii au ajuns in opinci la budapesta in 1919 si au si pus o opinca pe cladirea parlamentului.
mai cititi si voi istorie fratilor
maine noi doliu zi