Gândul vă prezintă schiţa bugetului de anul viitor: ce ne aşteaptă în 2010

Indiferent de cum va arăta bugetul românii nu vor scăpa de accizele mai mari, de şomajul în creştere şi de salariile îngheţate n Foto: Gândul/Ovidiu Micsik

Miza unui buget adoptat cât mai repede este imensă: România ar putea pierde 1,5 miliarde de euro pentru pensii, salarii şi protejarea leului

Economia României va creşte anul viitor cu 0,5% din PIB, respectiv 28 de miliarde de lei. Statul va încasa cu 9,5 miliarde de lei mai mult decât anul acesta şi va cheltui cu 4,2 miliarde de lei mai mult, 35% din venituri urmând să fie direcţionaţi spre pensii şi asistenţă socială. Cu scumpiri estimate la 3,7%, o inflaţie mică pentru România ultimilor ani şi un curs de 4,2 lei/euro, similar celui de anul acesta, efectele crizei asupra populaţiei par a fi îmblânzite.

Nici vorbă. 2010 va începe cu o scumpire generalizată a bunurilor şi serviciilor din cauza scumpirii accizelor, în special a celei la carburanţi, ca urmare a deprecierii cu 15% a leului. Salariile bugetarilor vor fi cel mai probabil îngheţate, dacă nu chiar micşorate. Mai mult decât atât, este posibil ca statul să îşi dea afară până la 150.000 de angajaţi anul viitor, pentru a reduce cheltuielile cu salariile conform cerinţelor FMI. România va trebui, de asemenea, să împartă puţinii bani în plus luând în calcul că plata datoriei publice, onorarea contribuţiei la UE şi acoperirea deficitului de la bugetul de pensii totalizează, din start, peste 3% din PIB, adică dublu faţă de bugetul din 2009 al Transporturilor.

La majorarea accizei s-ar putea adăuga, în funcţie de strategia noului Guvern, eventuale majorări, tăieri sau înlocuiri de taxe. Practic, partea cunoscută a bugetului coincide strict cu cerinţele FMI sau cu estimările acestuia. Ceea ce ţine propriu-zis de mediul politic local, cum ar fi un Guvern cu drepturi depline, pentru a se şti cum se împart banii la ordonatorii de credite, este încă o problemă nerezolvată.

Ce se ştie

• Creştere economică de 0,5% din PIB. Bugetul pe 2010 are la bază o creştere a PIB de 0,5%, respectiv circa 28 de miliarde de lei (de la 497 la 525 miliarde de lei), faţă de o scădere a economiei de 8,5% în anul în curs. Revenirea uşoară a economiei se va traduce, după cum a estimat Gheorghe Gherghina, secretar de stat la Finanţe, în venituri de 166,7 miliarde de lei şi cheltuieli de 197,9 miliarde de lei. Astfel, în timp ce statul va încasa cu 9,5 miliarde de lei mai mult decât în 2009, cheltuielile vor creşte cu 4,2 miliarde de lei, respectiv un miliard de euro. Ministrul interimar al Finanţelor, Gheorghe Pogea, a precizat că pentru asistenţa socială se vor cheltui în total aproape 65 de miliarde de lei, inclusiv pentru pensii, respectiv circa 35% din totalul veniturilor. O sursă importantă de venit la buget a fost şi deprecierea cu 15% a leului, care a scumpit cu acelaşi procent accizele şi taxele de stat calculate în euro.

• Cursul mediu este stabilit la 4,2 lei/euro, la fel ca bugetul pe acest an. Cursul luat în calcul pentru anul viitor coincide cu marja de variabilitate considerată optimă atât de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi de reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. În timp ce guvernatorul a declarat recent că un curs care să respecte fundamentele economiei ar putea fi între 4,1 şi 4,3 lei/euro, oficialul Fondului susţine că acest curs este realist şi că respectă actualitatea economică. Economiştii atrag însă atenţia că orice derapaj sever de la acordul cu Fondul va avea ca prim efect deprecierea masivă a cursului, fiind luate în calcul şi cotaţii de până la 5 lei/euro sau mai mult.

• Deficit bugetar de 5,9%. Ţinta de deficit bugetar (raportul dintre veniturile şi cheltuielile statului) a fost impusă de către FMI şi are ca scop relansarea economiei în special prin scăderea cheltuielilor statului. În 2009, ţinta iniţială a fost de 2%, modificată ulterior la 4,6% şi apoi, după misiunea FMI din august, la 7,3% din PIB. Acordul cu FMI prevede ţinte trimestriale de deficit bugetar pentru a verifica dacă se respectă angajamentele. În condiţiile în care România va cheltui 2% din PIB pentru datoria publică şi contribuţia anuală la UE, la care se adaugă şi deficitul de circa 1% din PIB de la bugetul de pensii, ţinta de 5,9% lasă un spaţiu de manevră foarte mic viitorului Guvern.

• Preţurile vor creşte cu 3,7%. Inflaţia luată în calcul pentru anul viitor se încadrează la limita inferioară a ţintei de inflaţie asumată de BNR, de 3,5% plus minus un punct procentual, ţintă asumată atât pe 2009, cât şi pe 2010. Pericolul principal asupra inflaţiei ar putea fi deprecierea sensibilă a cursului, care va duce la scumpirea generalizată a tuturor bunurilor şi serviciilor de import sau care sunt calculate în euro.

Ce este neclar

• Vor creşte sau nu taxele? În cazul în care fie încasările din taxe şi impozite vor fi mai mici, fie cheltuielile mai mari decât estimările iniţiale, TVA şi cota unică ar putea fi metodele ideale de a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat. Eventualele măriri sau scăderi de taxe par a depinde integral de componenţa viitorului Guvern. În timp ce preşedintele Traian Băsescu este adeptul unei eventuale măriri a TVA în locul cotei unice, Mircea Geoană susţine mai degrabă micşorarea TVA şi introducerea unui impozit progresiv în locul cotei unice. Crin Antonescu susţine, de cealaltă parte, micşorarea TVA, dar menţinerea cotei unice. Creşterea TVA cu un punct procentual ar aduce la buget 500 de milioane de euro. În momentul de faţă, TVA este de 19% iar cota unică de 16%.

• Ce se întâmplă cu bugetarii? Guvernul s-a angajat să îngheţe salariile bugetarilor în 2010, cu excepţia celor mai mici de 705 lei pe lună, respectiv salariul minim pe economie. Măsura ar aduce o economie de 0,3% din PIB. Un alt angajament faţă de FMI este şi tăierea primelor şi a orelor suplimentare, care ar reduce cheltuielile cu 0,25% din PIB în 2010. Conform estimărilor Gândul, până în 2015 ar putea fi concediaţi până la 400.000 de bugetari, numărul angajaţilor la stat urmând astfel să revină la circa un milion, conform condiţiilor impuse de FMI. Ministrul interimar al Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat public că anul viitor vor fi concediaţi 10% dintre bugetari, respectiv aproape 140.000. Toate aceste cifre ar putea fi schimbate însă de noul Guvern. Pentru că FMI este interesată doar de reducerea cheltuielilor per total, noul Executiv ar putea decide, de exemplu, micşorarea salariilor bugetarilor pentru a nu fi nevoit să îi dea afară. O altă problemă este cea privind vacanţa de 10 zile fără plată a bugetarilor, care nu mai poate fi aplicată anul acesta, Curtea Constituţională amânând decizia până la începutul lunii decembrie, când este prea târziu de pus în practică. Este posibil ca măsura să fie implementată însă anul viitor.

• Cât primeşte fiecare minister? În lipsa unui Executiv cu drepturi depline, numărul ministerelor pe care le va avea Guvernul în 2010 este, practic, total necunoscut. Este evident că anumite ministere, Educaţia, Sănătatea şi Transporturile, se vor regăsi pe listă, însă unele cum ar fi IMM sau Turism ar putea fi înglobate în alt ordonator de credit. Cererile pe banii de anul viitor au început deja, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Berceanu, declarând recent că i-a cerut lui Pogea 3,5% din PIB în 2010, faţă de 1,4% cât a primit anul acesta.

Poate România plăti 20 miliarde de euro?

În timp ce preşedintele Traian Băsescu spune că nu se pune problema să nu putem plăti, contracandidatul la funcţia de şef al statului din partea PNL, Crin Antonescu, susţine că actualul preşedinte este aşa de optimist pentru că nu va plăti această datorie din banii lui.

"România nu are o problemă în a plăti 20 miliarde euro în cinci ani, dar România ar fi avut o problemă dacă se mergea pe ideea «lasă să împrumutăm şi să continuăm să creştem în mod fals nivelul de trai al populaţiei». Puteam să împrumutăm 100 de miliarde, care ar fi fost o povară grea pentru populaţie în următoarea perioadă", a declarat preşedintele aflat într-o vizită la Iaşi.

"Ar trebui să vină actualii politicieni şi să spună: «Fraţilor, asta e realitatea adevărată, uitaţi greve, uitaţi toate, pentru că ne băgăm şi mai jos. Nu vă faceţi copiii slugi»"

Candidatul PNL la funcţia de preşedinte, Crin Antonescu, a profitat de ocazie pentru a-l ataca pe Băsescu, spunând că "poate că domnului Băsescu i se pare uşor de plătit, pentru că nu o va plăti nici domnia sa, nici fratele domniei sale, nici fiicele domniei sale, nici familia Cocoş, nici domnul Videanu, nici domnul Berceanu. O să o plătească toţi românii. Toţi. Dar toţi. Şi atunci sigur că i se pare ceva uşor".

Pericolul îndatorării excesive a românilor a fost subliniat şi de importanţi oameni de afaceri români, cum ar fi Ion Ţiriac. Fostul mare tenismen român a declarat că mediul politic ar trebui să vină în faţa poporului şi să explice că situaţia este grea şi că nu se pot lua bani de la Sănătate pentru a da la Învăţământ, că trebuie făcute anumite sacrificii, cum ar fi disponibilizările masive, pentru că altfel vom trăi numai pe credit. "Ar trebui să vină actualii politicieni şi să spună: «Fraţilor, asta e realitatea adevărată, uitaţi greve, uitaţi toate, pentru că ne băgăm şi mai jos. Nu vă faceţi copiii slugi", a declarat Ţiriac în cadrul emisiunii "După 20 de ani", difuzată de Pro TV.

"Mulţi s-au întrebat. Este clar că nu ar fi rezistat cursul de schimb. Fără aceşti bani de la finanţatorii externi ar fi fost o presiune mult mai mare pe cursul de schimb"

Întrebat cum ar fi arătat România fără cele 20 de miliarde de euro de la FMI şi CE, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a precizat doar că presiunea pe leu ar fi fost imensă. "Mulţi s-au întrebat. Este clar că nu ar fi rezistat cursul de schimb. Fără aceşti bani de la finanţatorii externi ar fi fost o presiune mult mai mare pe cursul de schimb", a declarat fostul ministru de Finanţe în cadrul aceleiaşi emisiuni.

La finele lunii august, datoria publică a României a ajuns la 32,7 miliarde de euro, respectiv 27,7% din PIB. Conform tratatului de aderare la UE, România poate avea o datorie de maximum 60% din PIB. În primele nouă luni ale acestui an, statul a plătit peste un miliard de euro băncilor, sub formă de dobânzi la creditele luate prin emisiunile de titluri de stat. Plata datoriei publice va costa România 1% din PIB anul viitor. (V.R.)

Citeşte şi Efectul absurd al crizei politice: Parlamentul ar putea dezbate, în premieră, două bugete pentru 2010. Ruşanu: "Noi avem specialişti mai buni"

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine