Guvernul a adoptat ordonanţele pentru acordul cu FMI: Nu se fac concedieri şi sporurile se menţin dacă se încadrează în fondul de salarii

Ordonanţele privind rectificarea şi sporurile bugetare, prezentate la CE şi FMI

Executivul a adoptat, sâmbătă, două ordonanţe de urgenţă, menite să pună în aplicare acordul de împrumut cu FMI şi CE, actele normative urmând să fie analizate de conducerile celor două organisme.

Boc: Şi după rectificare, 20% din bani merg la investiţii

Premierul Emil Boc a declarat, la finalul şedinţei de guvern, că şi după rectificarea bugetară (inclusă într-unul din actele normative), 20% din cheltuieli sunt alocate pentru investiţii. Cheltuielile bugetare au fost reduse cu 6,2 miliarde lei, în condiţiile în care veniturile au fost revizuite în scădere cu 18,8 miliarde lei. Bugerul iniţial prevedea venituri publice totale de 193,79 miliarde lei (48,45 miliarde euro), echivalent cu 33,5% din PIB, şi cheltuieli de 205,57 miliarde lei (51,4 miliarde euro), sau 35,5% din PIB. Şeful Executivului a ţinut însă să precizeze să Guvernul a menţinut cota unică de 16%, TVA-ul de 19% şi va lua în considerare neimpozitarea profitului reinvestiti şi reducerea numărului de taxe. „Tăierea” cheltuielilor bugetare nu va afecta măsurile sociale iniţiate de Executiv, precum introducerea pensiei minime de 300 lei de la 1 aprilie (şi 350 de lei de la 1 octombrie), care vor fi aplicate, a spus Boc. „Nu vom face concedieri, dar asta nu înseamnă că în agenţiile guvernamentale, cei ce taie frunze la câini vor continua să o facă", a declarat prim-ministrul, anunţând că în 15 zile ordonatorii principali de credite vor transmite guvernului cum vor restructura agenţiile, pentru a face economii. De altfel, pentru a economisi bani, săptămâna viitoare va fi discutat în cadrul Guvernului actul normativ prin care va fi introdusă aşa numita „contribuţie de solidaritate”. „Trei ministere - Finanţe, Justiţie şi Muncă - îl vor pregăti pentru şedinţele următoare de Guvern, pentru ca el să intre în vigoare'', a afirmat Boc.

Contribuţia de solidaritate presupune ca cei care au venituri (salariu sau pensie) de la stat peste salariul preşedintelui, diferenţa ce depăşeşte remuneraţia şefului statului să fie impozitată cu 90%.

Marian Sârbu: Fiecare minister are libertate în a stabili valoarea sporurilor

Executivul a menţinut sporurile salariale pentru salariaţii bugetari, urmând ca fiecare instituţie publică în parte să decidă cu privire la acordarea acestora, cu condiţia de a se încadra în fondul de salarii, a declarat, sâmbătă, ministrul Muncii, Marian Sârbu. „Am introdus plafoane maximale pentru majoritatea categoriilor de sporuri din sectorul bugetar, dând posibilitate ministerelor şi ordonatorilor de credite să se încadreze în fondurile de salarii aprobate, folosind această forma de flexibiltate”, a spus Sârbu. Ministrul a precizat că, de la caz la caz, angajatorii împreună cu reprezentanţii angajaţilor din sectorul bugetar vor stabili cât din aceste sporuri va fi acordat. „Nici un spor nu va fi tăiat. Majoritatea sporurilor care aveau o dimensiune la 75 la sută - cei care lucrează cu fonduri europene, 55 la sută - spor de conducere şi multe alte sporuri rămân la valori maximale, iar ordonatorii de credit de la stat vor putea, în negociere cu reprezentanţii salariaţilor, să stabilească în mod concret care va fi această dimensiune în săptămânile viitoare”, a explicat ministrul Muncii.

De exemplu, sporul de limbi străine, de 10% din salariul de bază, va fi acordat doar pentru cei care cunosc limbi rare, iar modul în care se acordă sporul de antenă va fi supus unui control aprofundat, pentru se stabili dacă aceste sporuri au fost acordate corect.

Impozitul forfetar va aduce, în 2009, la buget peste 350 milioane lei

Guvernul a aprobat sâmbătă Ordonanţă de Urgenţă cu privire la rectificare bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale ce vizează introducerea unui impozit minim începând cu 1 mai 2009, de 2.200 lei anual.

Astfel, potrivit actului normativ, firmele care au o cifră de afaceri cuprinsă între 0 şi 52.000 lei (circa 12.000 euro) vor plăti un impozit minim în acest an 1.467 lei (341 euro), sau 183,3 lei lunar, urmând ca în 2010 impozitul minim datorat statului să fie de 2.200 lei (puţin peste 500 euro). Noua grilă prevede ca firmele care au o cifră de afaceri anuală cuprinsă între 52.001 şi 215.000 lei (50.000 euro) să plătească un impozit minim în acest an de 2.867 lei şi de 4.300 lei (1.000 euro) în 2010. Totodată, societăţile care vor încheia anul cu o cifră de afaceri curpinsă între 215.001 şi 430.000 lei (100.000 euro) vor achita 4.333 lei în acest an şi câte 6.500 lei începând de anul viitor. Prin introducerea impozitului forfetar, veniturile la bugetul de stat vor creşte cu peste 350 milioane lei, a explicat ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea.

TVA aplicată contractelor de leasing auto va putea fi în continuare dedusă

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) aplicată contractelor de leasing pentru achiziţii auto va putea fi în continuare dedusă de către firme, a mai anunţat Pogea. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă privind rectificarea bugetară şi aplicarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată, sâmbătă, de Executiv, TVA nu va putea fi dedusă pentru maşini înregistrate pe firmă, dar folosite în scop personal, care nu sunt achiziţionate în sistem leasing. Firmele vor putea deduce TVA, până la 31 decembrie 2010, doar pentru maşinile folosite la anumite activităţi, precum taximetria, şcolile de şoferi sau utilizate exclusiv pentru transportul rutier de persoane. Definiţia prezentată în ordonanţă pentru autoturism este „orice vehicul rutier motorizat exclusiv destinat pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care nu depăşeşte 3.500 kilograme şi cu maximum 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului”. Interdicţia de deducere a TVA nu vizează şi autoturismele utilizate pentru revânzare, închiriere, instruirea de către şcolile de soferi, activitatea de taximetrie, precum şi autoturismele utilizate exclusiv intervenţie, reparaţii, pază si protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăsurare a activităţii, vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, precum şi cele folosite de către agenţi de vânzări şi de recrutare a forţei de muncă, conform Agerpres.

Prin achiziţie de vehicule se înţelege cumpărarea unui vehicul din România, importul sau achiziţia intracomunitară a vehiculului. Interdicţia de deducere a TVA nu se aplică pentru avansurile care au fost achitate înainte de 1 mai 2009, pentru valoarea totală sau parţială a vehiculelor rutiere motorizate, dacă vehiculele sunt livrate după data de 1 mai 2009 inclusiv, notează sursa anterior citată.

Pogea: Veniturile bugetului sunt în acest an de 32,9% din PIB, cheltuielile de 37,5% din PIB

Deficitul bugetar a fost majorat, în urma rectificării bugetare, de la 2% până la 4,6% din Produsul Intern Brut (PIB), în condiţiile în care veniturile la buget reprezintă 32,9% din PIB, cheltuielile 37,5% din PIB, a mai declarat, sâmbătă, ministrul Finanţelor. PIB-ul pentru acest an a fost revizuit în scădere la 531,25 miliarde de lei, de la 579 miliarde lei în bugetul iniţial, a precizat Pogea. În prezent, guvernul ia în calcul o contracţie a economiei cu 4%, faţă de o creştere de 2,5% în bugetul votat de Parlament. Gheorghe Pogea a declarat că veniturile totale sunt în acest an de 174,9 miliarde lei, în scădere cu peste 18 miliarde de lei comparativ cu bugetul iniţial, iar cheltuielile totale reprezintă 199,3 miliarde lei.
Deficitul bugetar creşte până la 24,3 miliarde lei (4,6% din PIB), a explicat ministrul. Bugetul pe 2009, aprobat de Parlament, prevedea venituri publice totale de 193,79 miliarde lei (48,45 miliarde euro), echivalent cu 33,5% din PIB, şi cheltuieli de 205,57 miliarde lei (51,4 miliarde euro), sau 35,5% din PIB-ul estimat atunci la 579 miliarde lei.Pentru 2010 se estimează un deficit de 3,7%, iar pentru 2011 va fi sub 3%.

Ministrul a precizat că volumul cheltuielilor de investiţii reprezintă între 19 şi 20% din totalul cheltuielilor bugetare, sau 7% din PIB, respectiv 38 de miliarde lei. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost reduse la 5% din PIB, sau 27 miliarde lei, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au fost revizuite în urcare la 1,58% din PIB, ca urmare a creşterii deficitului bugetar, a mai spus Pogea. (M.T.)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine