Guvernul se dezice de reluarea adopţiilor internaţionale

Guvernul se dezice de reluarea adopţiilor internaţionale

Articolul din ediţia de vineri a ziarului Gândul, care semnala propunerea Oficiului Român de Adopţii (ORA) pentru reluarea adopţiilor internaţionale, dând şi reacţia fostului raportor european pentru România, baronesa Emma Nicholson, a avut un efect imediat. Deşi ORA este parte a Guvernului României, Executivul a emis un comunicat prin care se dezice de poziţia Oficiului. Memorandumul, în care se propune redeschiderea adopţiilor internaţionale, nu reprezintă un punct de vedere al Guvernului şi nu este însuşit de cabinetul Emil Boc, se arată în comunicat.

Guvernul în exerciţiu nu a avut nicio dezbatere referitoare la memorandum şi nu s-a luat nicio decizie cu privire la acest document, mai precizează biroul de presă al Guvernului. Premierul încă în exerciţiu Emil Boc consideră că actuala legislaţie în domeniul adopţiilor internaţionale este în conformitate cu legislaţia internaţională şi cu standardele europene, mai reiese din comunicatul Executivului. "Orice decizie cu privire la adopţii trebuie luată numai în interesul copilului şi cu respectarea strictă a legislaţiei internaţionale şi a standardelor europene", susţine Boc.

Propunerea ORA, adopţii "limitate"

În pofida faptului că stoparea adopţiilor internaţionale a fost o condiţie majoră pentru aderarea României la Uniunea Europeană, ORA a propus Guvernului, joi, un memorandum pentru reluarea adopţiilor internaţionale. E drept, limitat la "copii mai mari de şase ani, copii aparţinând unor minorităţi etnice, copii cu probleme medicale grave sau cei care sunt mai mulţi de doi fraţi care nu pot fi reintegraţi în familie şi pentru care nu pot fi identificaţi adoptatori în România, astfel încât aceşti copii rămân în sistemul de protecţie specială până la împlinirea vârstei de 18 ani".

Reacţii dure la propuneri

Iniţiativa a fost dur criticată, atât pe plan intern, cât şi extern. Baronesa Emma Nicholson, actualmente membru al Camerei Lorzilor din Parlamentul Marii Britanii, a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că Executivul ar trebui să se concentreze pe stoparea traficului de copii spre ţări occidentale, evitând o măsură care ar redeschide o Cutie a Pandorei despre care se credea că a fost definitiv închisă în 2005, atunci când a intrat în vigoare noua legislaţie în materie de protecţia copilului.

D-na Nicholson trage un semnal de alarmă, arătând că "Mii de copii români sunt traficaţi în Westminster, aşadar chiar în centrul Londrei. Sunt grupări criminale care exploatează bebeluşi şi copii mici". "Au autorităţile române garanţia totală că, reluând adopţiile internaţionale, vor mai putea aplica legislaţia întru totul, în spiritul ei?", se întreabă, retoric, parlamentarul britanic, care a conchis: "Consider că legislaţia actuală în materie de adopţii conţine prevederi care protejează foarte bine interesele copiilor. Ar fi mai bine ca autorităţile române să se concentreze pe întărirea acelor puncte slabe din legislaţie, care permit ca mii de copii să fie traficaţi, ajungând în Marea Britanie, Franţa, Spania şi alte ţări Occidentale şi care arareori mai sunt găsiţi în urma investigaţiilor autorităţilor".

Social-democratul Şerban Mihăilescu, care, în calitate de secretar general al Guvernului Adrian Năstase (2001-2004), a coordonat reforma în domeniul protecţiei copilului, colaborând cu raportorul Emma Nicholson, a susţinut că cei de la ORA procedează ca şi când şi-ar fi pierdut minţile. "Sunt duşi cu capul! Stoparea adopţiilor internaţionale a fost cea mai importantă condiţie pusă de Uniunea Europeană, în derularea negocierilor de aderare. Ce vrea să facă acum ORA sună a trafic de carne vie. Este uluitor!"

La rândul său, Mariela Neagu, fost manager la Comisia Europeană, coordonator din partea Comisiei al programelor Phare pentru România, şi-a exprimat uimirea: "Este incredibil! Nu ştiu cum poate fi armonizată o asemenea lege, care introduce criterii de vârstă şi etnie în procedurile de adopţie, cu Convenţia ONU pentru drepturile copilului şi Convenţia Europeană a drepturilor omului. Legislaţia actuală a fost elaborată cu suportul unor specialişti din mai multe state europene şi a primit rapoarte extrem de favorabile, care scot în evidenţă compatibilitatea cu convenţiile internaţionale în materie, la care România a aderat"

Afacerea adopţiilor a impus moratoriul

România a fost mulţi ani sub tirul presei internaţionale, care, pe de o parte critica starea jalnică a instituţiilor în care erau "încarceraţi" copiii orfani şi abandonaţi de părinţi/familii, iar pe de alta, incrimina afacerea adopţiilor internaţionale. La "bursa" de adopţii, în care evoluau ong-uri şi orfelinate, copiii îşi găseau părinţi străini, în mare parte americani, pentru sume care au urcat până la 50.000 de dolari. Sub presiunea organismelor europene, s-a introdus un moratoriu în privinţa adopţiilor internaţionale, în octombrie 2001. Chiar şi acest moratoriu a fost adeseori încălcat, faptul fiind una dintre temele de campanie ale actualului preşedinte, Traian Băsescu, împotriva guvernării Năstase. Spre finele anului 2004 moratoriul a fost întărit cu o clauză care anula chiar şi posibilitatea de finalizare a adopţiilor în curs (portiţa prin care se mai "scurseseră" spre Occident câteva mii de copii, în perioada 2001 - 2004). Iar din 2005 legislaţia a fost complet modificată, astfel că singurele adopţii permise au rămas cele interne.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine