HARTA ZONELOR CU PERICOL RIDICAT DE INUNDAŢII. "Anul acesta, apele nu vor veni din râuri, ci din uscat"

de Loredana VOICULESCU Postat la: 20.02.2012 10:43 Ultima actualizare: 20.02.2012 18:02

Mediafax//Darius Mitrache

"Anul acesta inundaţiile nu vor veni din râuri, ci din uscat", a declarat, pentru gândul, Dan Cârlan şeful Autorităţii Naţionale pentru Inundaţii şi Managementului Apelor (ANIMA). Cârlan a explicat că este vorba despre apele ce vor rezulta în urma topirii zăpezilor şi vor provoca băltiri pentru că nu vor putea ajunge în râuri - care au debite scăzute, ca urmare a secetei de anul trecut. Totul depinde însă de încălzirea bruscă a vremii şi de cantităţile de precipitaţii care vor mai cădea.

Specialiştii spun că, deocamdată, până la sfârşitul lunii februarie, nu sunt condiţii de topire bruscă a zăpezii, menţionând că pentru producerea inundaţiilor trebuie îndeplinite simultan două condiţii, respectiv temperatura să fie în jur de 10 grade, iar precipitaţiile să fie sub formă de ploaie şi să fie de 10 litri pe metru pătrat.

Gândul a încercat să afle cum se pregătesc autorităţile de eventuale inundaţii din cauza topirii bruşte a omătului, care în unele locuri a ajuns la 4-5 metri.

Prefectul de Vrancea, Sorin Hornea: "Am elaborat un <<Plan de măsuri pentru prevenirea inundaţiilor în caz de topire a stratului de zăpadă>>, chiar aşa se numeşte"

Sorin Hornea, prefectul judeţului Vrancea, spune că are un plan de măsuri în caz de topire bruscă a zăpezii, care urma să fie aprobat joia trecută.

"Am elaborat un <<Plan de măsuri pentru prevenirea inundaţiilor în caz de topire a stratului de zăpadă>>, chiar aşa se numeşte. Planul cuprinde şi două anexe cu zonele de risc", a declarat, pentru gândul, prefectul judeţului Vrancea. Hornea ne-a declarat că i-a avertizat pe primarii din judeţ că este nevoie de ajutor mai ales în cazul locuinţelor din chirpici şi paiantă care sunt îngropate în zăpadă.

"Dacă se înmoaie pereţii acestor case, se creează probleme. Am vorbit cu primarii să încerce să mobilizeze echipele pe care le coordonează să cureţe cât mai repede zăpada de lângă aceste locuinţe. Sunt cantităţi enorme de zăpadă. Pe alocuri, în Vrancea zăpada a fost de 4-5 metri, adusă de viscol de pe câmp. Este nevoie de multă forţă de muncă. Este nevoie şi de utilaje, de basculante", a spus Hornea, care a ţinut să adauge că instituţia prefectului nu are în atribuţii trimiterea de utilaje de deszăpezire, decât în cazuri speciale.

Planul prefectului de Vrancea, care se întinde pe patru pagini, începe cu date despre situaţia hidrometeorologică, grosimea stratului de zăpadă, în bazinele hidrografice şi "evaluarea situaţiei în cazul încălzirii rapide". Între măsurile pe termen scurt, numite "urgenţa I" se numără, printre altele, "pregătirea mijloacelor de intervenţie: buldozer, încărcător frontal, buldoexcavator", "pregătirea stocului de materiale de intervenţie - căngi, prăjini, saci, sfoară, motorină, folie", măsuri ce revin Administraţiei Bazinale Siret, din cadrul Apelor Române.

Potrivit planului, comitetele locale pentru situaţii de urgenţă trebuie să se ocupe, printre altele, de aplicarea a nouă măsuri, printre care "informarea populaţiei cu privire la măsurile urgente care trebuie aplicate". Şi populaţiei îi sunt "trasate" două sarcini: curăţirea şi îndepărtarea zăpezii din jurul caselor şi anexelor gospodăreşti şi curăţarea şanţurilor şi rigolelor.

Prefectul spune că, pe baza hărţilor preliminare de risc, au fost făcute unele simulări, pentru a afla efectele topirii zăpezii.

"Referitor la hărţile de risc, am vorbit cu doamna directoare, au încercat să facă nişte simulări, dar din cauza cantităţii mari de zăpadă şi a stratului neuniform, rezultatele simulărilor nu au fost mulţumitoare", a declarat prefectul de Vrancea.

"În caz de Doamne fereşte, oamenii pot fi evacuaţi chiar şi în sălile de şedinţe ale primăriilor"

Prefectul judeţului Buzău, Paul Beganu, recunoaşte că cel mai mare pericol constă în producerea de infiltraţii în pereţii caselor de lângă care zăpada nu a fost îndepărtată, adăugând că la nivelul prefecturii există un plan de măsuri în cazul topirii bruşte a zăpezii, care prevede inclusiv mobilizarea populaţiei în curăţarea şanţurilor şi rigolelor.

"Există pericolul băltirii apelor în gospodării. În cazul caselor din chirpici, cu siguranţă pot avea loc infiltraţii. Există cantităţi mari de zăpadă, pe Valea Râmnicului media este de trei metri, avem în vedere înclusiv alocarea unor sume suplimentare şi găsirea unor utilaje pentru evacuarea zăpezii", a spus el. În plus, în colaborare cu Administraţia Bazinală au fost realizate simulări, încă de acum două săptămâni, care nu au semnalat probleme deosebite.

"S-au făcut simulări pentru o grosime a stratului de zăpadă de 100 cm, 200 cm şi 300 cm, care s-ar topi brusc, în 24 de ore. Însă probabilitatea ca un strat de zăpadă de 300 cm să se topească brusc, în 24 de ore, este foarte redusă. Marele pericol este cel al stagnării apelor în curţile gospodăriilor, care să provoace inundaţii. În caz de <<Doamne fereşte>>, sunt deja stabilite locaţiile unde populaţia ar putea fi evacuată, între care se numără şcolile, cămine culturale şi chiar primăriile, pentru că unele au săli de şedinţe", a mai arătat prefectul.

Cum se pregătesc primarii de eventuale inundaţii din cauza topirii bruşte a zăpezii

"La noi, de duminică noaptea este cod galben de ninsori. Luni dimineaţa la prima oră a fost convocat comandamentul de protecţia civilă. S-a intervenit cu opt utilaje de deszăpezire, iar directorul serviciului public Administraţia Patromoniului Local a pus la dispoziţie tractorul personal. Prin staţia de radio locală a fost făcut un anunţ ca cetăţenii să iasă la deszăpezire, să cureţe curţile de zăpadă", a declarat, pentru gândul, Ada Rus, purtătoarea de cuvânt a primăriei Municipiul Aiud.

"Din punct de vedere cartografic suntem pregătiţi, însă în acest moment în fiecare localitate ar fi nevoie de specialişti ai Apelor Române, de prezenţa experţilor în teren care să colaboreze cu autorităţile locale pentru a avelua împreună care sunt riscurile", a declarat, pentru gândul, Horaţiu Josan, primarul municipiului Aiud.

Cum se pregăsc firmele de deszăpezire în Capitală de posibile inundaţii

Bogdan Niculescu, manager general Rosal Group, dă asigurări că au situaţia sub control în Bucureşti. "Nu va fi o problemă. Se lucrează <<ceas>> cu Apa Nova. Avem angajaţi dedicaţi pentru relaţia cu Apa Nova. Când apare o sesizare trimitem oamenii. Mai mult decât atât, noi estimăm că până luni vom reuşi să ridicăm toată zăpada care nu este pe spaţiile verzi şi să o ducem fie lângă Glina, fie la fundaţia din faţa Bibliotecii Naţionale. Deci dacă vine căldura nu va fi o problemă", a declarat, pentru gândul, Bogdan Niculescu, manager general Rosal Group.

Dan Ceauşescu, director sucursală Urban SA sector 6 din Bucureşti, spune că activitatea de ridicare a zăpezii continuă. "Primăria a primit informare de la Apa Nova cu planurile de canalizare, deci harta care cuprinde toate gurile de canalizare, ca să ştim să evacuăm în jurul lor pentru a putea merge scurgerea. Continuăm, oricum, activitatea de ridicare a zăpezii", ne-a declarat Dan Ceauşescu, director sucursală Urban SA sector 6.

Fiecare român va vedea cât de mare este riscul la inundaţii în zona unde locuieşte

Pe de altă parte, fiecare român va putea să vadă pe internet, de la finele lunii martie, printr-un simplu clic, cât de mare este gradul de vulnerabilitate la inundaţii al unei localităţi. România a trimis la Comisia Europeană, la finele anului trecut, două tipuri de hărţi preliminare - hărţile de hazard la inundaţii şi hărţile de risc, potrivit directivei europene privind managementul riscului la inundaţii.

Hărţile de hazard la inundabilitate - care au termen de finalizare sfârşitul anului 2012 - sunt realizate de Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) şi vor oferi informaţii exacte despre inundaţii, printre care extinderea zonei inundate, viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoare anumitor debite.

Hărţile de risc - cu termen de finalizare 2013 - vor fi realizate de consiliile judeţene şi vor putea indica nivelul pagubelor care se vor produce în caz de inundaţii şi zonele de evacuare a populaţiei în caz de inundaţii.

"După elaborarea hărţilor de hazard, ele vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a elabora hărţile de risc. Odată finalizate, hărţile vor fi puse ulterior la dispoziţia autorităţilor locale, dar şi a publicului larg", a explicat David Csaba, directorul ANAR.

Până când Comisia Europeană va valida hărţile preliminare, primăriile vor lucra în continuare pe baza vechilor hărţi, "desenate pe hârtie", spune Dan Cârlan.

"Până la 22 martie, Comisia Europeană ar trebui avizeze hărţile preliminare trimise de România, după care hărţile vor fi disponibile oricui, pe internet", a explicat pentru gândul Dan Cârlan, şeful Autorităţii Naţionale pentru Inundaţii şi Managementul Apelor (ANIMA).

Pentru elaborarea celor 11 hărţi de hazard la inundaţii valoarea investiţiilor se ridică la 200 milioane de lei, spune şeful ANIMA.

Primarii: "Nu avem nevoie de hărţi seci. Ştim exact ce trebuie să facem"

"Nu avem nevoie de hărţi de risc, noi ştim exact ce avem de făcut în caz de inundaţii, am mai trecut prin asta de mai multe ori", au mărturisit câţiva primari din localităţi din Moldova, contactaţi de gândul.

Ei spun că nu le contestă utilitatea hărţilor, dar că mai degrabă în prezent ar avea nevoie de prezenţa specialiştilor de la Apele Române pe teren, pentru a evalua împreună care sunt riscurile.

"Apreciez pe ansamblu intenţia Apelor Române (de a elabora hărţi de hazard -n.n) cu care am colaborat bine şi în alte situaţii limită, dar în acest moment autorităţile locale nu au nevoie de hazard şi nici de hărţi seci, pentru că la nivelul municipiului Aiud există deja o hartă de risc", a spus primarul Aiudului.

Zonele vulnerabile la inundaţii? "Inundaţii se pot produce oricând, oriunde"

Gândul a încercat să afle care sunt zonele din România cu cea mai mare vulnerabilitate la inundaţii, adresând solicitarea către trei autorităţi ale statului - Administraţia Naţională Apele Române (ANAR), Autoritatea pentru Inundaţii şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).
Oficialii de la Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) şi de la Autoritatea pentru Inundaţii susţin că practic orice zonă din România are un anumit grad de risc la inundaţii.

"Nu mai putem vorbi de anumite zone vulnerabile la inundaţii. Orice zonă din România este expusă riscului la inundaţii. Inundaţiile s-au produs în zone diferite în ultimele decenii", au explicat, pentru gândul, reprezentanţi ai ANAR.

"De exemplu, în 2005, inundaţii au avut loc în bazinul hidrografic Banat, Olt, Argeş-Vedea, Ialomiţa-Buzău, Dobrogea-Litoral şi Siret. În 2006, inundaţiile au avut loc în bazinul Dunării - de-a lungul Dunării. În 2008, inundaţii au avut loc în bazinul Someş-Tisa, Prut-Bârlad şi Siret, în partea de nord. În 2010, inundaţiile au avut loc de asemenea în bazinul Siret", au spus, pentru gândul, oficiali ai Apelor Române.

Şi Dan Cârlan spune că în România vulnerabilitatea la inundaţii există în orice zonă. "Inundaţii se pot produce oricând, oriunde. O anumită vulnerabilitate la inundaţii există în orice zonă din ţară. Diferă însă de gradul de vulnerabilitate. Însă oriunde şi oricând este posibil să plouă abundent, cu 100 ml pe mp, de exemplu", a exemplificat Dan Cârlan.

El a arătat că până acum 20-30 de ani, Siretul şi Prutul erau "cuminţi", pe cursurile lor neînregistrându-se inundaţii. În ultimii ani însă, în 2008, 2010, de exemplu, pe Siret şi pe Prut s-au produs mari inundaţii.

Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, este de părere că zona Moldovei, Carpaţii Orientali sunt cele mai vulnerabile la inundaţii din cauza defrişărilor masive. "Pădurile constituiau un factor de frână împotriva apelor venite pe versanţi", a declarat pentru gândul fostul preşedinte IIliescu.

Harta inundaţiilor istorice excepţionale, în urma analizei viiturilor

Reprezentanţii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA) ne-au pus la dispoziţie harta ce prezintă principalele zone în care s-au produs inundaţii istorice excepţionale. Ea a fost elaborată în urma analizei viiturilor care au produs pagube socio-economice însemnate la nivel naţional. "Această hartă include evenimente din ultimul secol, în consecinţă şi evenimente care s-au produs înainte de amenajarea hidrotehnică a râurilor (diguri, lacuri de acumulare). Această evaluare a fost realizată pentru Raportul "Preliminary Flood Risk Assessment (PFRA) 2011" - ICPDR, în cadrul Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii", a declarat pentru gândul Mary-Jeanne Adler, director ştiinţific al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA).

Adler a precizat că pentru sectoarele identificate cu risc potenţial la inundaţii vor fi realizate hărţi de risc până în anul 2013 şi planuri de gestionare a riscurilor de inundaţii până în anul 2015.

(Clic pentru a mări)

Sursa: Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA)

Primăriile, cu harta desenată pe hârtie

Oficialul ANIMA spune că, în caz de inundaţii, după ce primesc alerta, primăriile din zona vizată trebuie să acţioneze după planurile pe care le au în prezent. "Sunt acele hărţi desenate, cu benzi colorate, pe hârtie, pe care trebuie să le aibă orice primărie. În unele locuri au fost puse semne pe gard, până unde a ajuns apa la ultimele inundaţii", spune Cârlan.

Pe de altă parte, fiecare consiliu judeţean are planuri de apărare împotriva inundaţiilor, unde se specifică localităţile unde s-au produs inundaţii, unde există lucrări de apărare împotriva inundaţiilor realizate. Pe site-urile câtorva consilii judeţene, planurile de apărare afişate sunt din 2006.

"Vă pot spune că fiecare consiliu judeţean are hărţile aprobate pe ultimul an. Probabil nu şi-au updatat informaţiile pe internet", a spus Cârlan.

Ministrul Mediului: Suntem pregătiţi în caz că vor avea loc inundaţii

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat recent, la RFI, că autorităţile sunt pregătite în caz că vor avea loc inundaţii, după topirea cantităţilor masive de zăpadă căzute în ultimele săptămâni, dar că totul depinde de ritmul în care se va topi zăpada.

Laszlo Borbely a afirmat că producerea inundaţiilor depinde de cât de repede se va topi zăpada. Potrivit ministrului Mediului, la râurile mari "probabil că nu vor fi probleme foarte mari".

"În primul rând, noi avem o strategie împotriva inundaţiilor, dar ţine de autorităţile locale să fie pregătite. Noi avertizăm, noi ştim înainte cu câteva ore exact unde o să fie inundaţii şi îi anunţăm. Ei vor primi acest preaviz din vreme. De exemplu, dacă e vreun sat undeva, ca să disloce locuitorii, să fie evacuaţi, dacă este cazul. Noi avem din păcate experienţa acestor inundaţii şi suntem pregătiţi, în cazul în care sunt inundaţii pe râuri, acolo se semnalizează din timp, se iau măsuri", a spus ministrul Mediului.

12,5 miliarde de euro, cheltuieli preconizate în 25 de ani în lupta cu inundaţiile

Ministerul Mediului va cheltui 12,5 miliarde de euro în următorii 25 de ani pentru Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii pe Termen Mediu si Lung, aprobată de Guvern în vara anului 2010.

Strategia menţionează că în prezent sunt în funcţiune numeroase sisteme de lucrări de protecţie a populaţiei şi a bunurilor, concretizate în principal prin:
- diguri, a căror lungime desfăşurată măsoară 9.920 km;
- regularizări de albii însumând 6.300 km;
- 217 lacuri de acumulare nepermanente amplasate în toate bazinele şi spaţiile hidrografice şi dispunând de volume de atenuare a viiturilor de 893 milioane mc;
- 1.232 lacuri de acumulare permanente care pe lângă volumele necesare satisfacerii cerinţelor de apă ale folosinţelor dispun şi de volume pentru atenuarea viiturilor însumând 2.017 milioane mc.

Cauzele inundaţiilor, potrivit strategiei:

• intensificarea utilizării terenurilor şi creşterea valorii economice a zonelor periclitate;
• creşterea vulnerabilităţii clădirilor şi infrastructurilor;
• deficienţe de concepţie şi de construcţie ale unor măsuri de protecţie;
• un grad de protecţie asigurat apropiat de valoarea minimă;
• neglijenţe în privinţa întreţinerii şi exploatării unor lucrări de protecţie şi a albiilor cursurilor de apă;
• variabilitatea climatică tot mai accentuată manifestată prin creşterea frecvenţei fenomenelor meteorologice extreme, posibile semnale ale
unor schimbări climatice.

Pagube de 875 milioane de euro la inundaţiile din 2010

"Cu toate acestea, viiturile repetate şi intense şi inundaţiile asociate acestora au rămas o caracteristică esenţială a cursurilor noastre de apă. Anual se inundă zeci de mii de hectare de terenuri. Anual îşi pierd viaţa din cauza inundaţiilor în medie 8 locuitori, iar pagubele medii multianuale produse de inundaţii depăşesc 100 milioane euro euro", se mai arată în strategia aprobată în vara anului 2010.

Inundaţiile din lunile iunie-iulie 2010 au afectat 481 de localităţi din 37 de judete. Aproape 20.000 de persoane au fost evacuate din locuintele lor; circa 4.000 de gospodării au fost avariate, dintre care 863 au fost complet distruse. În total, pagubele produse de inundaţiile din vara lui 2010 se ridică la peste 875 milioane de euro, conform evaluărilor autorităţilor.

Bilanţul total al inundaţiilor din perioada 2005-2010:

- 144 de persoane decedate

- circa 59.000 de persoane evacuate

- 66.500 locuinţe afectate, din care 15.400 locuinţe distruse

- 3.080 de poduri afectate

- 15.700 km de drumuri afectate

- aproximativ 106.600 hectare de teren agricol inundat.

Sursa: Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine