19 comentarii 283 afișări

Instituţia care avizează suplimentele alimentare: Nu le-am recomanda nimănui. Noi le avizăm pe încredere

de Raluca ION Postat la: 02.02.2010 20:43 Ultima actualizare: 02.02.2010 20:44

Institutul de Bioresurse Alimentare dă avize după dosar /// Foto: Publimedia/Ovidiu Micsik

Institutul de Bioresurse Alimentare îşi dă avizul pentru punerea pe piaţă a suplimentelor alimentare bazându-se pe un buletin de analize adus de producători şi pe buna credinţă a acestora

Institutul de Bioresurse Alimentare, cel care hotărăşte dacă un supliment alimentar poate să fie vândut în România, nu testează produsele naturiste cărora le dă avizul. Verifică actele pe care producătorul le are la dosar, între care un buletin de analize, pe care şi-l aduce singur. "Ei vin cu testarea făcută, la dosar se depune un buletin de analize făcut de un laborator acreditat din România sau din străinătate. Noi am notificat (n.r. avizat) 5.000 de produse, în produsele astea se pot găsi 20.000 de substanţe, nu le pot testa pe toate, sunt unele substanţe pe care nici nu le putem testa în România. În cazul unei capsule de slăbit, nu pornim de la ideea că are sibutramină, ne bazăm pe buna credinţă a producătorului. În plus, costă enorm să testezi sibutramina", spune Nastasia Belc, directorul general al Institutului de Bioresurse Alimentare (IBA), aflat în subordinea Ministerului Agriculturii. Institutul mai verifică dacă ingredientele din produs nu se află pe lista plantelor interzise sau dacă produsul nu este contaminat. Testarea suplimentelor alimentare, continuă directoarea, se face doar în cazul în care producătorul nu are deja un buletin de analize.

Le avizează, dar nu le-ar consuma

Deşi conduce instituţia care îşi dă avizul pentru intrarea pe piaţă a suplimentelor alimentare, Nastasia Belc n-ar recomanda nimănui să le consume: "În afară de ceaiuri de tei sau de muşeţel, n-aş recomanda nimănui să ia suplimente alimentare, sunt suficiente vitaminele pe care ni le luăm din mâncare. Eu nu ştiu prin ce tehnologie a fost creat un produs naturist, nu am siguranţa unor bune practici ale producătorului. De la o plantă poate să fie bună doar o frunză sau o floare, de unde să ştiu eu dacă producătorul n-a folosit tulpina? Ar trebui ca suplimentele alimentare să fie făcute doar de producători cu certificare ISO". Chiar şi în cazul în care ar testa produsele, Nastasia Belc spune că nu poate avea siguranţa că producătorul nu schimbă reţeta după ce primeşte avizul. Şi se teme de pastilele venite din China: "Pe un producător român ştii de unde să îl iei, în plus sunt destui producători din România certificaţi ISO. Dar nu poţi să ştii dacă suplimentele venite din China au fost chiar făcute în China sau pe un vapor".

Pe propria răspundere a producătorului

Oana Grigore, purtător de cuvânt la Ministerul Sănătăţii, spune că niciodată nu se fac analize la suplimentele alimentare din plante. "Sunt notificate pe răspunderea producătorului, producătorul sau distribuitorul declară pe propria răspundere că sunt din plante. Aşa se face în toată Europa", arată ea, adăugând că doar medicamentele sunt analizate de Agenţia Naţională a Medicamentului. Numai în cazul în care un consumator face reclamaţie şi spune că a avut probleme cu un supliment alimentar sau dacă există o notificare prin sistemul european de alertă rapidă cu privire la un astfel de produs, instituţiile de control ale statului sechestrează, analizează şi distrug întreg stocul, dacă se descoperă că e neconform. "În acest caz, instituţiile de control sunt Inspecţia Sanitară de Stat, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, care gestionează şi sistemul european de alertă rapidă. Tot timpul se duc şi verifică câte ceva, cei de la Inspecţia Sanitară de Stat sunt tot timpul pe teren", declară Oana Grigore. În vară, ANSVSA a fost anunţată prin sistemul de alertă rapidă de către autoritatea echivalentă din Belgia că un lot din "Capsula de slăbit", importat din China, conţine sibutramină. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ai ANSVSA au confiscat şi distrus toate produsele din acel lot pe care le-au găsit.

INFO PLUS:

"Nu ne permitem să vindem produse nocive"

George Axinte, directorul de vânzări al unui magazine online de produse naturiste, spune că se bazează pe recomandările medicilor atunci când decide sau nu să vândă un produs. "Nu ne permitem să vindem ceva care nu face bine oamenilor, pentru că atunci dispărem de pe piaţă", afirmă el. Axinte spune că a avut şi el în vară un lot mic de pastile pentru slăbit contaminate cu sibutramină. "S-a epuizat însă rapid, când au venit organele de control nici nu le mai aveam. De atunci însă nu am mai vândut acel tip de produs."

Pastile contrafăcute

În toamnă, DIICOT a arestat trei personae acuzate că au adus din China şi au distribuit în România varianta contrafăcută a "Capsulei pentru slăbit". Originalul nu conţinea sibutramină, însă varianta contrafăcută da. Adrian Mutu susţine acum că sibutramina pe care o avea în organism provine dintr-o astfel de pastilă piratată. Cele trei persoane arestate de DIICOT au fost ulterior eliberate, acesta fiind singurul caz legat de suplimente alimentare contrafăcute, pe care l-a instrumentat DIICOT. (D.C.)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
suplimente alimentare
,aviz suplimente alimentare
,comisie avizare
,comisie suplimente
,institutul de bioresurse alimentare
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

19 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 sa traica basescu si cu boc bine! 2.02.2010 21:55

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 
#2 baiatu_l 2.02.2010 23:09

Se incearca discreditarea suplimentelor naturale,mutu ne joaca o farsa.Cautati codex alimentarius si veti vedea despre ce este vorba.Vor sa il puna in aplicare dar nu stiu cum sa faca.In acceptul lor este cam asa :traiasca chimia farmaceutica, jos naturistele.Dupa inrobirea la fmi a venit momentul si pentru introducerea CODEX ALIMENTARIUS SATANICUS!

 
#3 Nokia 8800 - 395 RON 2.02.2010 23:28

Nokia 8800 calitatea A+, identic vizual cu originalul, CEL MAI BUN PRET. Modele: Arte, Sapphire Arte. Camera video 1.3Mpx, senzor de miscare, cutie si accesorii (manual, incarcator de casa, handsfree, cablu de date, husa de piele) . Suporta card de memorie pana la 4Gb. Orice retea, merg codurile de Nokia, baterie 3 zile cu vorbit, pret 395 RON transport gratuit in tara, tel 0721710675 http://buypassport.info

 
#4 PMS VICTORIE 2.02.2010 23:51

VEZI MISCAREASOCIALISTA RO

 
#5 Paulescu Stefan 3.02.2010 08:13

Sa folosim cu precautie substantele naturiste,mai ales cele noi. Efectele secundare in cazul folosirii substantelor naturiste sunt mai rare si mai slabe deoarece cantitatea de substanta activa este mult mai mica decat in cazul medicamentelor. Foarte multe medicamente sunt extracte de plante.Diferenta dintre un medicament si un supliment alimentar consta in faptul ca medicamentul este verificat clinic pe cand suplimentul alimentar nu. In plus medicamnetele sunt verificater iar suplimentele nu.Este interesant ca in pret nu se observa aceasta direrenta.

 
#6 PMS VICTORIE 3.02.2010 10:03

Mananc C*ACAT

 
#7 xx 3.02.2010 10:17

Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!

 
#8 CONTRAFACUTE TOATE 3.02.2010 10:41

PASTILELE VIAGRA,*,LEVITRA care, ATENTIE SE VAND in FARMACII !

TOATE APAR PE NET SI SE POT COMANDA USOR IN SPATIUL EUROPEAN FIIND INSA DEPARTE CA EFECT DE CELE ORIGINALE ,dimpotriva CAUZEAZA CHIAR REACTII ADVERSE !


CUM SE POATE ASTA ? PAI CAND UN GUVERN DE T.EMBELI si H.ANDICAPATI ISI ACHITA DATORIILE SISTEMULUI LA 6 SAU CHIAR 9 LUNI CUM VOR SA SUPRAVIETUIESTI ???????



PASTILA LUI mutu SE STIA INSA CA CONTINE AMFETAMINE ,iar mama lui nu avea drept de a prescrie medicamente;daca a facut-o, GHINION !

 
#9 fane babanu 3.02.2010 10:41

Cum e posibil sa te bazezi pe buna credinta a vanzatorului? Mai ales in Romania, unde pentru o spaga poti lua orice hartie ai nevoie. In stilul asta poti sa pui la vanzare in piata si otrava vanduta pe post de ciocolata (pentru ca asa scrie pe buletinul de laborator). IBA nu are un laborator propriu? As mai avea o intrebare: pentru avizare banui ca IBA percepe niste taxe si as vrea sa stiu ce face de banii aia? Plimba 3 hartii si noi inghitim porcarii? Ipocrizia unora e imensa! Daca dai un aviz il dai in cunostinta de cauza nu te apuci sa spui ca e delicatesa si produsul e din gama cea mai proasta. Nu inteleg de ce Ministerul Agriculturii permite ca un institut din subordinea lui sa se faca de bascalie in asemenea hal si sa ii pateze numele. Nu inteleg de ce Ministerul Sanatatii nu ia masuri sa ii ridice dreptul de a da avize de acest fel. Daca nu se iau masuri atunci inseamna ca cineva e mana in mana cu cei de la IBA. In SUA pentru a aviza orice se baga in * se controleaza 3 ani si se fac zeci de analize si studii. In Romania IBA da avize pe banda rulanta si nu ii intreaba nimeni de sanatate. In SUA pentru o asemenea prostie cine semna era dat afara si nu-l mai angaja nimeni in domeniu, devenea un paria. In Romania un institut de profil se pare ca poate sa spaguiasca pe cine trebuie si sa ne bage in continuare in noi si in copii nostri tot felul de porcarii fara sa pateasca nimic. Chiar sunt curios daca cineva va pati ceva in urma acestui scandal. Iar lui Mutu (desi nu il inghit ca om) i-as recomanda sa ceara lui IBA despagubiri sa nu le poata duce. Sa se invete minte ca atunci cand semnezi o hartie sa si stii ce semnezi si sa raspunzi pentru asta.

 
#10 fratele lui fane 3.02.2010 10:45

As vrea sa stiu cine este acest IBA? Am cauta pe net si am vazut ca pe site-ul lor apr zeci de proiecte si contracte. Inseamna ca sunt tari! Asa mi-am zis! M-am uitat pe net. Daca vedeti ce sediu au te gandesti din nou ca Ministerul sanatatii a dat pe mana unui SRL o chestie importanta cum e sanatatea romanilor. Oameni buni, nu mai inghititi nimic din ce avizeaza astia ca sunt in stare sa faca genocid. Rusine sa le fie!

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa