|
ACORD
Isărescu: în lipsa acordului cu FMI, aveam o criză a cursului
26 NOIEMBRIE 2009
Mugur Isărescu spune că ţara noastră ar fi avut un gol
de finanţare externă între 7,5 şi 16 miliarde
euro
Isărescu: în lipsa acordului cu FMI, aveam o criză a cursului
Un gol de finanţare externă de maximum 16 miliarde euro, urmat
de o criză a cursului de schimb, cu efecte negative asupra
inflaţiei şi activelor financiare în lei ale populaţiei. Astfel ar
fi arătat, în opinia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, scenariul
pentru România în lipsa acordului cu FMI. Şi reprezentantul
României la FMI, Mihai Tănăsescu, dar şi Jeffrey Franks, şeful
misiunii FMI pentru România, au subliniat în mai multe rânduri că
principalul pericol al nesemnării unui acord cu FMI ar fi fost cel
al unei deprecieri masive a monedei naţionale. Oricum, până la
semnarea acordului cu FMI, în numai patru luni, cursul a crescut de
la circa 3,6 lei depăşind pragul de până la 4,3 lei pentru un
euro.
"În cazul economiei româneşti, unele ajustări ar fi fost foarte
dureroase fără asistenţă financiară externă. De exemplu, dacă
riscul apariţiei gap-ului de finanţare s-ar fi materializat la
nivelul maxim anticipat pentru anul 2009, atunci cel mai probabil
presiunile de depreciere a leului ar fi rezultat într-o criză a
cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflaţiei şi implicit
asupra activelor financiare ale populaţiei denominate în lei ", a
declarat Mugur Isărescu în dizertaţia rostită cu ocazia primirii
titlului de membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor
din Spania. Deficitul de finanţare, calculat de guvernatorul Băncii
Centrale, în absenţa unui acord cu FMI, ar fi fost de între 7,5 şi
16 miliarde de euro, depinzând de sentimentul investitorilor
străini şi de dorinţa lor de a reînnoi liniile de finanţare ale
băncilor şi ale companiilor private. "Acest sentiment negativ s-a
reflectat în deprecierea leului în perioada octombrie 2008 -
februarie 2009. În aceste condiţii, autorităţile au decis să
promoveze politici care să asigure reduceri minime ale finanţărilor
externe ale României", a adăugat Isărescu.
Cea mai mare vulnerabilitate
Pe de altă parte, guvernatorul Băncii Naţionale a României a
atras atenţia în ce priveşte diferenţa între depozitele şi
împrumuturile în valută din România. "Băncile au devenit dependente
de finanţarea externă şi dezechilibrele dintre activele în valută
ale companiilor şi gospodăriilor şi pasivele lor în valută au
crescut. În 2004, în sectorul companiilor, diferenţa dintre
depozitele în valută şi împrumuturile în valută era de aproximativ
-5 miliarde lei, iar în martie 2009 această diferenţă era de şapte
ori mai mare (-34 miliarde lei). (L.V.)
|
EDITORIAL 
Postat de paturiciu la 25.11.2009 22:19
l-am trimis pe nepotul lu ghizela sa rezolve. si sti ceva mugure mie imi convine s-o ia cursul la vale. voi fi bogat boga bogat bogat si mai bogat. e? il auzi pe SRS? plescaie de placere.