Isărescu, profeţii despre trecut
Isărescu, profeţii despre trecut
COMPARAŢIE l Reformarea sistemului de salarii şi de pensii era necesară, indiferent de contextul economic dificil prin care trece România. Concluzia reiese din cifrele prezentate ieri de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
România nu ar fi avut de ales în privinţa reducerii cheltuielilor cu salariile şi pensiile, cu sau fără criză. Acesta este mesajul voalat pe care Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a încercat ieri să-l transmită guvernanţilor, făcând o trimitere în timp la situaţia de pe piaţa muncii. “În 1990, România avea zece milioane de lucrători şi mai puţin de un milion de bugetari. Acum, avem 4,5 milioane de angajaţi, dintre care 1,4 milioane sunt bugetari. Atunci, în România erau 2,5 milioane de asistaţi, iar acum, 6 milioane”, a spus Isărescu. De altfel, reformarea sistemului de salarii şi de pensii au fost cerute şi de Fondul Monetar Internaţional (FMI), prin acordul de finanţare încheiat cu România. Astfel, fondul public de salarii ar trebui să scadă ca procent din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii patru ani, de la 8% la 5% din PIB, după ce salariile din sectorul public au crescut mai mult decât dublu în ultimii trei ani.
De asemenea, Guvernul trebuie să revizuiască, într-un interval de doi ani, cu asistenţă internaţională, sistemul de salarii şi pensii în sectorul public, precum şi procedurile de monitorizare şi control pentru companiile de stat. Pensiile vor fi indexate cu rata anuală a inflaţiei, urmând să se renunţe la ajustarea în funcţie de evoluţia salariului mediu pe economie, sistem practicat în prezent, pentru a echilibra pe termen mediu şi lung fondul de pensii. Modificarea va fi introdusă în următorii ani, iar decuplarea majorării pensiilor de evoluţia salariilor nu va avea efecte imediate, urmărindu-se în principal stabilizarea sistemului pe termen lung. Guvernul lucrează deja la noua lege a pensiilor, care va prelua prevederile acordului cu FMI privind creşterea vârstei de pensionare, în special pentru femei, şi de egalizare a acesteia la 65 ani după 2014. Până în 2020, deficitul din sistemul de pensii în România va depăşi 5% din PIB, va urma un trend ascendent în următoarele trei decenii după care se va reduce, până în 2050, la 6,2% din PIB, potrivit estimărilor Băncii Mondiale.
2,5 milioane de asistaţi erau în România în 1990, faţă de 6 milioane, în 2009
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















2 Comentarii [+] Adauga un comentariu
România nu ar fi avut de ales în privinţa reducerii cheltuielilor cu salariile şi pensiile, cu sau fără criză. Acesta este mesajul voalat pe care Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a încercat ieri să-l transmită guvernanţilor, făcând o trimitere în timp la situaţia de pe piaţa muncii.
avand in vedere ca in sistemul de stat sunt cam maxim 15% angajati competenti si de obicei acestea nu fac parte din algoritme politice, si deci vor fi disponibilizati in primul rand, ma intreb ce va mai ramane din acest sistem putregaios?? mocirlele ramase vor fi in stare macar sa dea un raspuns la o intrebare simpla fara sa se faca de kakao??