„Kiwi de România” şi „apă încălzită cu lupa”-din noul val de inovaţii româneşti

Un diplomat filozof împreună cu rectorul Politehnicii Timişoara înfierbântă apa cu lupa n Foto: Valeriu Tanasoff

*"Economisirea energiei", una din principalele preocupări care-i macină pe inventatori

Un profesor de filosofie a inventat împreună cu rectorul Politehnicii Timişoara un dispozitiv de producere a apei calde menajere de 20 de ori mai ieftin decât sistemele solare existente pe piaţă, altul a introdus în construcţia de case materialul folosit ca umplutură la fabricarea aripilor de Boeinguri, un timişorean a creat "îngrăşământul cu magnet pisat", care creşte producţia de legume-fructe cu 300%, şi agronomii au constatat că, de când clima a luat-o razna, kiwii şi curmalii se simt deja ca acasă în Bucureşti.

Rectorul Politehnicii Timişoara încălzeşte apa cu lupa

Un fost diplomat la Roma şi la Belgrad, Traian Zamfir, în prezent profesor asociat de comunicare politică, relaţii publice în domeniul politic şi campanii electorale la Universitatea Politehnică din Timişoara împreună cu rectorul Nicolae Robu şi un tânăr cercetător, a inventat un dispozitiv solar de încălzire a apei care bate la randament cele mai rafinate sisteme solare cu vid şi absorbţie în ultraviolet, iar la costuri e de 15-20 de ori mai ieftin.

Dispozitivul e rudimentar: nişte lupe din sticlă organică focalizează lumina solară pe o ţeavă, încălzind-o în anumite puncte până la 300-800°C. După principiul termosifonului, apa fierbinte circulă singură prin conducte, nefiind necesar să fie ajutată de o pompă electrică.

Profesorul Traian Zamfir explică cum i-a venit ideea: "Mi-am amintit cum făceam când eram copil şi fumam pe ascuns. Fiindcă n-aveam chibrite furam ochelarii bunicii şi puneam lentila la soare, concentrând lumina pe vârful ţigării. Într-un minut temperatura sălta atât de mult încât la vârful ţigării se declanşa un incendiu în miniatură". Mai nou, inventatorii au vorbit cu primarul Timişoarei şi speră ca în viitor să pună lupe cu diametrul de 2 metri (aduse din China unde-s de câteva ori mai ieftine) şi o reţea de ţevi pe un câmp de câteva hectare din afara Timişoarei, ca să dea apă caldă gratis celor 300.000 locuitori din luna martie până în octombrie.

Pereţi de case din aripi de avioane

Ing. Vasile Moga, expert în tehnologia materialelor la Politehnica Bucureşti, a brevetat un sistem de panouri compozite ce conţin în interior un fagure din hârtie, carton, aluminiu sau fier, îmbrăcat într-un plastic special, după principiul napolitanelor învelite în ciocolată. Brevetul a fost cumpărat de Grup Romet SA Buzău care va construi pereţi de case din materialul compozit. Inginerul inventator afirmă că studii realizate de Asociaţia Arhitecţilor Americani, precum şi de cercetători japonezi au ajuns în urmă cu trei ani la concluzia că aceste panouri tip fagure folosite în prezent la fabricarea aripilor aeronavelor sunt materialul care va revoluţiona construcţia de locuinţe după 2015-2020.

"Un perete cu grosimea de 11 centimetri echivalează cu un zid de cărămidă de 4 metri ca şi conductivitate termică (0.025 W/m²K), e autoportant putându-se construi clădiri de două nivele fără structură de rezistenţă şi iese din fabrică gata finisat, astfel încât nu mai e necesară tencuirea sau gletuirea lui. O casă construită din acest material e de 5-6 ori mai uşoară decât una din cărămidă şi cu peste 50% mai ieftină".

România, noua patrie a kiwiului

Cercetătorul Florin Stănică de la USAMV Bucureşti şi-a expus la Salonul Cercetării recolta de kiwi şi curmale chinezeşti, fructe culese din livada experimentală din Bucureşti. Acesta a plantat pomii în urmă cu 16 ani şi dacă în primii ani "era imperios necesar să îmbrac trunchiurile arbuştilor de kiwi cu «pantalonaşi antiîngheţ» ca să reziste până la venirea primăverii, mai nou, de când cu schimbările climatice, arbuştii de kiwi se simt iarna în largul lor, ca şi cum ar creşte în arealul lor natural, cel subtropical, din Italia, Grecia, India şi Australia. La fel e şi cu curmalul chinezesc, care creşte în China şi Coreea de Sud.

Ambele dau în prezent producţii comparabile cu cele din ţările lor de origine, aşa că nu peste mult timp vom vedea la Brăila sau în Oltenia exploatări industriale de curmali şi în zona piersicului, fără Dobrogea şi Banat vom avea livezi de kiwi". Inventatorul Ioan Davidoni din Timişoara a depus cerere de brevet pentru un îngrăşământ magnetic, care conţine pilitură magnetică şi pământuri rare şi care puse la rădăcina plantelor, prin câmpul magnetic creat, se pare că "le influenţează pozitiv aura energetică, făcându-le să se relaxeze, ceea ce duce la o creştere a cantităţii de zaharuri din fruct cu 30% şi a producţiei cu 300%. Am testat-o pe coacăze, mere şi pere".

Fizicianul ploieştean Aurel Enache are un brevet pentru un dispozitiv care, montat pe o conductă de gaz natural, face minuni: "Încarcă moleculele de metan cu energia zero a vidului, ceea ce face ca puterea calorică a metanului să crească cu 40%". Inventatorul Aurel Enache şi-a montat iarna trecută o asemenea ghiduşie pe ţeava de gaze care alimentează centrala termică din apartamentul său şi a constatat că într-adevăr factura la gaze a fost cu 40% mai mică.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine