Laszlo Borbely, ministrul Mediului, despre noroiul toxic din Ungaria: "Apa va fi comestibilă"

Postat la: 10.10.2010 18:04 Ultima actualizare: 10.10.2010 18:22

România nu va fi afectată de noroiul toxic din Ungaria, spun autorităţile. Laszlo Borbely, ministrul Mediului: „Apa va fi comestibilă” Foto: ediafax, AFP, Peter Somogyi

"Viitura poluantă s-a diluat în Dunăre şi, conform calculelor făcute de specialişti, la intrarea ei în România, apa va avea un nivel al pH-ului în limite normale şi va fi comestibilă", a declarat duminică ministrul Laszlo Borbely

Unda de poluare cu compuşi toxici alcalini deversaţi accidental, luni, 4 octombrie, la Kolontar, în vestul Ungariei, va ajunge prin Dunăre în România, în următoarele 24 de ore, după calculele specialiştilor de la Apele Române.

Aceştia monitorizează permanent pH-ul apei şi dau asigurări că nu se va atinge pragul de alertă (peste 9). Pe de altă parte, în ţara vecină situaţia se ameliorează, după ce riscul unei noi deversări a fost îndepărtat contra cronometru. Totuşi, organizaţia Greenpeace anunţă că 50 de tone de arsenic s-au scurs în natură, iar ecosistemul Dunării va fi grav afectat pe termen lung. Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, declară că nu comentează afirmaţiile Greenpeace, raportându-se la datele oficiale, transmise de specialişti. Borbely susţine că incidentul de la Kolontar nu îl face mai circumspect în privinţa proiectului Roşia Montană.

Salvaţi prin muncă, ajutaţi de natură

Fisura din peretele rezervorului de noroi toxic care a cedat luni, 4 octombrie, provocând o catastrofă ecologică soldată cu 7 morţi, 150 de răniţi (mulţi aflaţi în stare gravă, cu arsuri chimice) şi un dispărut, a fost stabilizată. Riscul unei a doua deversări s-a redus, a declarat, duminică, şeful Serviciilor anticatastrofă ale Ungariei, Tibor Dobson, citat de AFP.
Un nou dig se construieşte la Kolontar, vremea bună favorizând lucrările. Barajul, construit din pământ şi pietre, va avea o înălţime de patru-cinci metri şi o lungime de 40 de metri.

Acesta va împărţi satul în două, pentru ca o eventuală nouă scurgere de noroi toxic să nu ajungă la casele rămase intacte după catastrofa de luni. Construirea acestui dig a început sâmbătă (când a şi fost finalizată fundaţia) şi ar urma să se încheie în 48 de ore.
900 de muncitori şi experţi în reconstrucţie, curăţare şi ecologizare, cărora li s-au alăturat un număr aproape egal de voluntari, lucrează la locul sinistrului - circa 160 de kilometri în vestul Budapestei.

Fisura apărută în perete a determinat autorităţile să-i evacueze, sâmbătă, pe cei 800 de localnici, iar cei 5.400 de locuitori ai unui sat vecin îşi făceau bagajele, la rândul lor.
Eşantioanele de apă din Dunăre şi afluenţi, prelevate de autorităţile ungare sâmbăta seara, indică diminuarea poluării: pe o scară de la 1 la 14, pH-ul era de 8,3 pe râul Marcal, de 8,37 în Raab şi de 8,24 în Dunăre. 8 este nivelul optim. Diluţia rapidă a noroiului toxic este ajutată de debitul crescut al Dunării, de 6.000 de metri cubi pe secundă, faţă de media anuală de 3.500 mc/s.

Măsurătorile efectuate de Apele Române, la Baziaş (lângă punctul de intrare al Dunării pe teritoriul României), au indicat un pH de 8,5, considerat normal. În paralel cu analizele efectuate de Apele Române, la Drobeta-Turnu Severin se fac măsurători ale apei de către reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică şi cei ai societăţii SECOM, de furnizare a apei potabile, întrucât cei aproximativ 100.000 de locuitori ai oraşului sunt alimentaţi cu apă din Dunăre. Autorităţile au declarat că, în cazul în care poluarea nu va fi ţinută sub control prin procedeul de tratare şi filtrare a apei, atunci se va recurge la restricţii de consum în cazul locuitorilor din Drobeta-Turnu Severin.

Ce spun verzii…

În orele care au urmat ruperii batalului de stocare a reziduurilor chimice, aparţinând fabricii Ajka (grup MAL) de prelucrare a aluminiului, 700.000 de metri cubi (conform ultimelor estimări) de deşeuri metalifere de culoare brun-roşcat cu un pH de 12-13 s-au revărsat în pârâul Torna, afluent al râului Marcal, şi pe o rază de 40 de kilometri pătraţi. 230 de case au fost inundate, ecosistemele din Tarnal şi Marcal au fost distruse, iar Raab şi Dunărea au fost şi ele afectate, dar într-o măsură mai mică. În Dunăre, pH-ul maxim înregistrat a fost de 9. Autorităţile ungare au aplicat măsurile specifice de decontaminare (reducere a alcalinităţii apei). Pentru a proteja calitatea apei din râul Marcal, pompierii şi personalul militar au deversat 400 de tone de nitrat de calciu şi nitrat de magneziu, precum şi 1.000 de tone de ipsos.

Pe de altă parte, agenţia de presă AFP a citat un oficial de la Protecţia apelor din Ungaria, care susţine că, în anumite sectoare ale Dunării, s-a depăşit cota de 9 a pH-ului.
În pofida garanţiilor date de autorităţi, organizaţiile ecologiste Greenpeace şi Fondul mondial pentru protecţia naturii (WWF) afirmă că ecosistemul din Dunăre rămâne ameninţat pe termen lung.

Specialiştii Organizaţiei Greenpeace au trimis probele chimice ale mostrelor de nămol roşu în Austria şi susţin că rezultatele arată o concentraţie de arsenic de două ori mai mare decât nivelul normal.

Valorile de arsenic şi mercur din nămolul toxic din Ungaria sunt surprinzător de mari. Analiza făcută de Agenţia de Protecţia Mediului din Austria indică o cantitate de arsenic de 110 mg/kg, de mercur de 1,3 mg/kg şi crom - 660 mg/kg. Raportat la cantitatea totală de noroi roşu emisă în mediu, aceasta înseamnă o cantitate de 50 de tone de arsenic.

Analiza probelor dintr-un canal de apă din oraşul Kolontar indică un conţinut de arsenic 0,25 de miligrame pe litru, adică de 25 de ori mai mare decât limita admisă pentru apa potabilă. Arsenicul este toxic pentru plante şi animale şi se poate acumula în organism, iar la oameni poate afecta grav sistemul nervos. Mercurul se acumulează în special în peşti şi poate, ca şi arsenicul, să afecteze sistemul nervos. S-a văzut deja că nămolul roşu este caustic, provocând arsuri ale pielii şi organelor care vin în contact direct cu acesta (globi oculari, nas, urechi).

…şi cum răspund autorităţile

De altfel, Ungaria a anunţat că măsurile deecologizare vor dura cel puţin un an şi vor costa zeci de milioane de euro. Secretarul de Stat în Ministerul Mediului din Ungaria, Zoltan Illes, a catalogat evenimentul ca cel mai grav accident chimic din istoria Ungariei. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a afirmat că "vor exista consecinţe pentru cei responsabili de această tragedie şi va începe o nouă eră, în care lucrurile vor fi gestionate diferit".

Cu toate acestea, ministrul Mediului din România, Laszlo Borbely, continuă să fie optimist. "Nu comentez afirmaţiile celor de la Greenpeace. Mă raportez exclusiv la datele furnizate de specialiştii de la Apele Române şi de cei din Ungaria. Am ţinut legătura în permanenţă cu omologul meu de la Budapesta şi m-a asigurat că măsurătorile indică revenirea la parametri normali, atât în privinţa pH-ului, cât şi a concentraţiei de metale grele. Acum două ore (duminică, în jurul orei 14) am vorbit şi la Mehedinţi şi ultimele rezultate sunt la fel, normale", a declarat Borbely, pentru gândul.

Proiectul Roşia Montană Gold Corporation continuă

Într-o adresă trimisă gândul, Roşia Montană Gold Corporation îşi exprimă regretele pentru accidentul din Ungaria, dând asigurări că situaţia este irepetabilă în cazul în care proiectul său va fi pus în practică: "Ce s-a întâmplat în Ungaria este regretabil şi ne exprimăm părerea de rău şi compasiunea faţă de persoanele afectate. În acelaşi timp, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) consideră că un asemenea scenariu este imposibil în cazul proiectului Roşia Montană, întrucât acesta este foarte solid din punct de vedere tehnic, fiind elaborat de cele mai experimentate companii în domeniu, la nivel mondial. Proiectul minier va folosi tehnologie de ultimă oră, care face ca astfel de incidente să fie excluse.

Barajele Cetate şi Corna de la Roşia Montană sunt proiectate de cea mai mare companie de profil din lume, compania americană Montgomery Watson Harza, la standarde chiar mai severe decât standardele internaţionale în vigoare. Siguranţa barajelor proiectate pentru Proiectul Roşia Montană a fost recunoscută unanim de către Comisia Naţională pentru Siguranta Barajelor, autoritatea română în domeniu, încă din aprilie 2007, iar recent RMGC a primit din partea Ministerului Mediului şi Pădurilor avizele care confirmă că barajele Cetate şi Corna sunt proiectate să funcţioneze în siguranţă.

Mai mult decât atât, barajul Corna a fost evaluat în detaliu de către prestigioasa instituţie Norwegian Geotechnical Institute. Analizele au luat în considerare scenarii critice, inclusiv toate modalităţile posibile de nefuncţionare a barajului Corna în condiţii extreme, cum ar fi un cutremur neobişnuit de mare şi care apare extrem de rar şi o precipitaţie extremă într-o perioadă de 24 de ore. Concluzia evidenţiată în raportul publicat în aprilie 2009 a fost clară: aşa cum a fost proiectat, barajul va fi printre cele mai sigure din lume".

Rugat să precizeze dacă accidentul din Ungaria îi va schimba atitudinea în privinţa proiectului Roşia Montană - Gold Corporation, ministrul Mediului a replicat: "Eu nu am avut şi nu voi avea o altă atitudine decât cea legală. Aplic legislaţia, câtă vreme este în acord cu cea europeană. În momentul de faţă, abia am început discuţiile pe studiul de impact. Punem multe întrebări şi apoi mai vedem ce e de făcut".

Ungurii constată "limite normale" ale poluării

"Să nu considerăm poluarea care a ajuns în Dunăre drept o poluare reală", spunea ministrul de Interne ungar, Sandor Pinter, sâmbătă, când fluviul era deja contaminat de nămolul toxic. Inclusiv în privinţa efectelor pe termen lung, ministrul era optimist, considerând că poluarea "nu va fi într-o măsură care să poată provoca distrugeri biologice şi de mediu".
Oficialii unguri iau drept semn pozitiv faptul că aciditatea Dunării în zona unde a intrat în contact cu scurgerile toxice a scăzut. De la un pH de 9 (joi) s-a ajuns la 8 (sâmbătă) şi există speranţa unei reveniri la nivelul normal (7). Totuşi, în afara efectului coroziv al substanţelor deversate, impactul metalelor grele (crom, cadmium, arsenic) se va face resimţit pe termen lung.

Efectele se vor resimţi atât pe cele între 800 şi 1.000 de hectare contaminate de scurgerea din lacul fabricii de aluminiu, dar şi în apele cu care noroiul roşu va intra în contact. Un raport al Greenpeace arată că nivelul de arsenic în apele contaminate este de 25 de ori peste cel admisibil pentru apa potabilă.

În schimb, raportul firmei Magyar Aluminium (MAL) asupra compoziţiei deşeurilor deversate se referă la oxid de fier (de unde provine culoarea roşie) în proporţie de 40-45%, câte 10-15% oxid de aluminiu şi dioxid de silicon, plus cantităţi mai mici de oxid de calciu, dioxid de titan şi oxid de sodiu.
Riscul unei noi deversări, dată drept probabilă, sâmbătă, din cauza unei crăpături în digul lacului de decantare, a fost depăşit, duminică, după ce cei 900 de muncitori şi experţi, ajutaţi de 700-800 de voluntari, au reuşit să ridice un nou dig. (Robert Veress, Bogdan Munteanu)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine