Legea educaţiei dă pentru a treia oară examen la Curtea Constituţională. Vezi care e miza luptei dintre Putere şi Opoziţie
În 4 ianuarie, Curtea Constituţională decide soarta învăţământului românesc
Judecătorii Curţii Constituţionale se vor pronunţa marţi pentru a treia oară asupra Legii educaţiei, după ce, pe 28 decembrie, au amânat dezbaterile asupra constituţionalităţii acestui act normativ
Prima dată, magistraţii constituţionali s-au pronunţat asupra acestei legi pe data de 3 noiembrie 2010, când au dat câştig de cauză Senatului, stabilind că procedura de asumare a răspunderii Guvernului este neconstituţională. Soluţia a fost posibilă ca urmare a "trădării" judecătorului Petre Lăzăroiu, numit de preşedintele Traian Băsescu în această funcţie. Votul judecătorului Lăzăroiu a înclinat balanţa în favoarea Opoziţiei. Mai mulţi lideri politici au interpretat, pentru gândul, votul lui Lăzăroiu drept o "afacere personală" a acestuia. Astfel, potrivit articolului 362, aliniatul 5, "la împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcţia de lector universitar/şef de lucrări sau o funcţie didactică universitară superioară şi nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept." Lăzăroiu nu şi-a susţinut lucrarea de doctorat, după cum reiese chiar de pe site-ul oficial al CCR. El este "doctorand la Facultatea de Drept a Universităţii Lucian Blaga - Sibiu, în stadiul de susţinere - elaborare şi susţinere teză." Pe data de 24 noiembrie 2010, Curtea Constituţională - la solicitarea Guvernului - s-a pronunţat pentru a doua oară asupra Legii educaţiei, de această dată dând câştig de cauză Puterii. Astfel, plenul Curţii, cu majoritate de voturi, a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, generat de refuzul Parlamentului de a dezbate moţiunea de cenzură depusă de opoziţia parlamentară, dezbatere care, odată declanşată, ţinând seama de prevederile Constituţiei, nu poate fi oprită.
Cum a ajuns legea pentru a treia oară la Curtea Constituţională
Pe data de 14 decembrie 2010, Legea educaţiei este considerată adoptată, anunţul fiind făcut în plenul Camerelor reunite, într-o şedinţă condusă de Roberta Anastase şi de Alexandru Pereş, ambii reprezentanţi ai PDL. Imediat, actul normativ a fost contestat la Curtea Constituţională de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, dar şi de 108 deputaţi de la PSD, PC şi PNL. Prezentăm în continuare principalele argumente invocate de semnatarii sesizărilor de neconstituţionalitate:
• Legea educaţiei este
viciată de neconstituţionalitate în ansamblu, adoptarea acesteia
fiind realizată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare
la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către
Guvern.
• Legea pentru care
Guvernul şi-a angajat răspunderea se va aplica din următorul an
şcolar, condiţia urgenţei adoptării invocată prin procedura de
angajare nesubzistând.
• Deputaţii Opoziţiei
invocă mai multe articole din lege care ar încălca prevederile
Constituţiei, majoritatea referindu-se la învăţământul în limbile
minorităţilor naţionale, la autonomia universitară, la
incompatibilităţile impuse rectorilor şi la modul de reglementare a
patrimoniului unităţilor de învăţământ particular şi
confesional.
Legea educaţiei, test al Coaliţiei
Pentru reprezentanţii UDMR, adoptarea Legii educaţiei este văzută ca un test al Coaliţiei, existând voci care au dat de înţeles că neadoptarea ar putea duce la retragerea Uniunii de la guvernare. Astfel, ministrul Mediului, Borbely Laszlo, a afirmat, după declararea legii ca neconstituţională, că o eventuală ieşire a UDMR de la guvernare depinde de discuţiile care vor avea loc în Coaliţie, adăugând că Uniunea aşteaptă de la partenerii de guvernare "termene şi angajamente" privind Legea educaţiei şi alte legi.
Ce prevede noua Lege a educaţiei
Prezentăm în continuare câteva dintre principalele prevederi ale noii Legi a educaţiei:
• Reconfigurarea ciclurilor de studii, clasa pregătitoare e inclusă în învăţământul obligatoriu, deci instituie învăţământ obligatoriu de la vârsta de şase ani. Clasa a noua trece la gimnaziu.
• Modul de finanţare a şcolilor, finanţarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii.
• Învăţământul general obligatoriu este de zece clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial.
• În domeniul universitar, noua lege schimbă modul de conducere a universităţilor: implicarea factorilor externi universităţii în alegerea conducerii universităţii.
• Clasificarea universităţilor, în funcţie de misiunea lor specifică, în universităţi până la nivel de licenţă, universităţi până la nivel de master, respectiv până la nivel de doctorat.
• În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română.
INFO PLUS
2010
CCR, arbitru al celor mai importante măsuri economice, sociale şi politice
În anul 2010, Curtea Constituţională a fost chemată să tranşeze şi alte probleme de maximă importanţă din domeniile economic, social şi politic. Prezentăm în continuare unele dintre cele mai importante decizii luate anul trecut de magistraţii constituţionali:
• aprilie, Legea Agenţiei Naţionale de Integritate a fost declarată neconstituţională aproape în integralitatea sa
• iunie, Curtea a stabilit că este neconstituţională reducerea pensiilor cu 15% precum şi recalcularea pensiilor de serviciu ale magistraţilor
• iunie, CCR a stabilit că este constituţională reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor
• iunie, Legea lustraţiei a fost declarată neconstituţională
• octombrie şi decembrie, Legea sistemului unitar de pensii a fost declarată constituţională
• decembrie, au fost declarate constituţionale Legea bugetului de stat şi Legea de aprobare a OUG 50 privind creditarea populaţiei
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine













24 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Limba maghiara in ungaria.............Aici e ROMANIA. Cu-i nu-i place limba romana sa su.ga pw-la
Sa iti asumi raspunderea pentru O lege a Educatiei este o crima nationala. Poti sa iti asumi raspunderea pe chestii economice, dar nu pentru o lege ce ar putea lovi in identitatea si securitatea nationala. O astfel de lege trebuie sa treaca prin parlament si sa adune o majoritate. Sigur, politica e politica ... dar astia ai nostrii sunt doar niste ticalosi ... de la Basescu pana la portar.
daca nu se respecta art 13 din constitutie privind limba oficiala =limba romina, sa va fraceti hara kyri, sepouku, testamentul. nu vrem tradatori, salcii, sclavi ai intereselor ocultei.ajunge. destul. suficient. asa nu se mai poate.
IAR INCEPETI CU DIVERSIUNEA DESPRE CE INVATA CATIVA UNGURI?
pe mine ma intereseaza ce invata milioane de romani nu ce invata cativa unguri care oricum ne erau ostili
de ce curtea ia decizii pe baza de vot majoritar si nu pe baza principiului unanimitatii, asa cum se intampla in procesele americane cu jurati?
prin sistemul legat de unanimitate, nu ar mai conta aparenenta politica!
cum sa voteze curtea constitutionala adica aceasta adunatura de slugi decat ce le dicteaza carmaciu. Atata cat acest popor tace si inghite toate aceste magarii ei vor face ce vor in detrementul acestui popor
Tradatorii sa-si continue munca, patriotii romani ar trebui sa le multumeasca, fiindca tot ce se intreprinde impotriva poporului roman se contorizeaza undeva. O tradare in plus este un cap de acuzare in plus, ca sa avem cu ce combate la tribunalul POPORULUI, cand ne-om trezi din amorteala in care ne-au impins comunistii si regimurile distrugatoare din ultimii 21 de ani.
Pacat de cultura juridica a acestor slugi ale dementului national, nu au nici cea mai mica strangere(doar de punga) juridica atunci cand asculta smeriti de capo del tuti capi al statului nostru profund mafiot.Asa sunt si ei precum statul asta de drept mafiot si dement, stat considerat de stapanul lor doar un instrument de jefuit proprii cetateni, halal judecatori, toata prostimea si-a dat seama ca acolo se afla esenta lasitatii romanesti si mioritice.Sa o denumeasca KKR-ul din *-tea lui base.
fa tu la spiru haret grilele in limba si apuca-te de munca, nu de lins ca postac portocaliul din fundul cu.r.tii
DE RESPINGERE A LEGII EDUCATIEI, PLECATI IN FUNDUL CU.R.TII. LASATI-I PE PARLAMENTARI SA MUNCEASCA SI SA GINDEASCA. DE ACEEA IAU BANI, PT MUNCA, NU PT, MASINA DE VOT, ASUMARI DE IRESPONSABILITATE SI ORDOONANTE VOTATE DE FMI, FMI FMEI!
sa vedem logica voastra o data exprimata public, votul transparent, patriotismul si pregatirea juridica.