Librăriile gem de români în căutarea cărţilor Hertei Müller
Cererea pentru cărţile Hertei Müller este acum uriaşă /// Foto: Reuters
Cărţile Hertei Müller au început să fie cerute în librăriile din România la mai puţin de o oră după ce scriitoarea a câştigat Premiul Nobel. Pe site-ul Amazon.com, romanul "Ţara prunelor verzi" a ajuns de la locul 78.235 în topul 10 al vânzărilor
Premiul Nobel pentru literatură, câştigat de scriitoarea germană de origine română Herta Müller, a dus la un boom al vânzărilor romanelor sale, atât în România şi Germania, cât şi în întreaga lume. La o zi după anunţul câştigării Premiului Nobel, romanul "Ţara prunelor verzi" a urcat în topul vânzărilor site-ului Amazon.com de pe poziţia 78.235 în top 10. În varianta germană a site-ului, Amazon.de, "Ţara prunelor verzi" a ajuns imediat pe primul loc al vânzărilor, stocul epuizându-se în scurt timp.
Editura Carl Hanser Verlag, cea care tipăreşte cărţile autoarei în Germania, a tipărit 40.000 de copii ale celui mai recent roman al Hertei Müller, urmând ca acesta să fie reeditat într-un tiraj care depinde de "cât de multă hârtie putem găsi", după cum a declarat Wolfgang Matz, reprezentantul editurii. În România, cititorii au început să întrebe de cărţile scriitoarei în librării la nici o oră după anunţul câştigării Premiului Nobel. Partea proastă este că, din cele trei romane ale autoarei disponibile în ţară, mai sunt disponibile doar câteva zeci de exemplare.
"Ne aşteptăm la o cerere masivă"
Directorul de comunicare al Diverta, Flaviu Pastor, spune că Premiul Nobel câştigat de Herta Müller a avut efecte imediate în librăriile din România. "Imediat după anunţul câştigătoarei, cam la o oră, deja a început să se întrebe în librării de cărţile Hertei Müller. Ce este interesant e faptul că cereau cărţi de Herta Müller, nu neapărat un titlu. Orice titlu de Herta Müller era bun. Noi urmează să primim de la Polirom ce mai e pe stoc şi, de mâine - poimâine, deja se va intra într-o nouă reeditare. Urmează apoi să facem o comandă mult mai mare pentru a acoperi tot lanţul de librării", a declarat Flaviu Pastor, adăugând că, până la anunţul câştigării Premiului Nobel, cererea pentru romanele Hertei Müller aproape că nu exista. "Până la anunţul premiului nu era o cerere. Noi nu mai aveam Herta Müller de câteva luni în librării".
În România sunt disponibile romanele "Regele se-nclină şi ucide", "Animalul inimii" şi "Este sau nu este Ion", cărţi tipărite de Polirom în 2005 şi 2006. Din tirajul de atunci nu mai sunt disponibile decât câteva zeci de exemplare. "Editura ne-a confirmat că mai are pe stoc câteva zeci de exemplare sau câteva sute. Înseamnă că stocul nu a fost trimis la topit, ceea ce arată că a mers bine printre cunoscători. Dar dacă facem un sondaj, până să câştige Nobelul, aproape nimeni nu auzise de Herta Müller. Desigur, cunoscătorii ştiau, dar dacă am fi întrebat pe stradă de Herta Müller, mă îndoiesc că ar fi ştiut cineva", spune Flaviu Pastor. Totuşi, romanele autoarei se vor retipări şi la noi, datorită noului interes generat de Premiul Nobel. "Ne aşteptăm la o cerere masivă imediat ce cărţile vor fi disponibile. De fapt şi acum avem o cerere foarte mare. N-aş vrea să fac o estimare nefondată, dar câteva mii vor fi cu siguranţă, iar dacă cererile sunt pe măsură, cu atât mai multe", a adăugat Flaviu Pastor. Laureata Premiului Nobel, Herta Müller, s-a născut într-o familie de şvabi din Banat.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















12 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Vanzarile in Romania ar creste incasi mai mult daca Herta Muller ar veni la Timisoara in 20 Decembrie. Conform unui studiu de fezabilitate din 2007 (propinatiu.ro/propi0/download.html),
Romania ar fi trebuit sa sprijine pentru Nobelul literar candidatii cel mai bine plasati: Mircea Cartarescu, Herta Muller si Norman Manea. Cum suntem deja in octombrie si politicienii tot n-au demarat manifestarile privind aniversarea a 20 de ani de la Revolutie, Mircea Cartarescu, mai artist in Orbitor 3 decat Herta Muller, n-a avut nici o sansa, indiferent de efortul de promovare prin ICR.
Ideal ar fi acum ca banatenii s-o invite la Timisoara de 20 Decembrie, pe Herta Muller, la Aniversare.
Oricum ati suci-o, Herta Muller este o scriitoare banatana de origine germana. De la Romania a avut parte doar de rau, la fel ca intregul Banat. In scrierile ei , ea nu descrie Romania si viata in Banat sub comunisti. Banatul a gemut si a plans sub comunisti , si tocmai de aceea banatenii au fost si sunt cei radicali .Ne-am nascut din durere, mai intai pacaliti de Romania Regala, umiliti si platitori de biruri , am vazut Banatul devenind o sursa de capital pentru Regat.
Autonomia sau chiar Independenta Banatului este imperativul zilelor noastra.
Sa nu uitam Republica Banat si nici ZIUA NATIONALA A BANATULUI, ziua in care a fost proclamata oficial la TIMISOARA aceasta republica. Existenta Republici Banat ar fi impidicat divizarea Banatului .
Asteptam traducerea romanului pentru care a luat premiul Nobel: Atemschaukel (Leaganul respiratiei).
Ma bucur nespus de mult pentru Doamna Herta Muller. Povestea dansei arata cat de nationalist-sovini este intreaga socitate din Romanai. Banatul si Transilvania au dat mari personaliatai europene si mondiale, dar numai atunci cand nu au fost sub dominatia Regatului; din momentul in care am intrat sub jugul miticilor, izvorul creativ banatean si transilvan pare sa fi secat. a secat el intradevar ori am fost ignorati pentru ca nu eram considerati a fi romani adevarat(puri) ? Si asat e unul din motive pentru care banatenii si ardelenii jinduiesc dupa autonomie, unii lucid , altii doar instictiv. Un Parlament al Banatului la Timisoara in alianta cu unul al Transilvaniei la Cluj sau Sibiu cuplate cu o larga Autonomie este singura solutie pentru salvarea provinciilor nord si sud carpatice, ... si implicit a Romaniei. Desteptati-va fratilor si la lupta pentru Autonomie.
Un prim pas catre Autonomie ar fi Comemorarea Zilei Nationale a Banatului .
Traiasca Republica Banat, cea innabusita si viitoarea Republica Banat.
V-am lasat un Banat prosper si bogat. Nu uitati 31 OCTOMBRIE ZIUA NATIONALA A BANATULUI.
Nu-l uitati pe OTTO ROTH primul Presedinte al Republicii Banat.
Nu-i uitati pe banatenii care si-au dat viata pentru Banat .
Nu uitati banatenii care au murit pe toate campurile de batalie europene pentru a avea un Banat bogat si prosper.
Nu uitati banatenii care au fost nevoiti sa-si ia lumea in cap din cauza comunistilor.
Nu uitati banatenii care au plecat din Banat din cauza asupriri dambovitene.
Tineti vie amintirea Banatului Liber in inimile copiilor vostrii.
E bine sa citeasca romanii cartie doamnei Muller , ca sa vada si ei suferintele Banatului, sa inteleaga si ei ceva din spiritul banatean format dealungul secolelor de stransa comuniune cu Europa si valorile Europene. Doar asa vom inceta sa auzim de la romani(cei extracarpatici) ca suntem la fel, ca avem aceleasi mentalitati, obicee si idealuri. Nu degeaba dpamna Muller sustine ca este banateana de origine germana si nu romana de origine germana; asa si banatenii, sunt romani de origine banateana.
ma de.me.ntule iar esti pe aici? ma j.avr.a de mama catea, ce gatu m.atii tot bagi vrajba pe aici? ma sclavule tu esti platit ma? cunosti nr asta 0800.800.100 ? i-a sa vedem noi cine *-n * esti?
Da, da pentru Independenta Banatului. Logojul l-a dat pe Aurel Popovici si suntem alaturi de intreg Banatul in lupta dreapata pentru AUTONOMIE.
In Logoj vom sarbatorii ZIUA NATIONALA A BANATULUI
ma cretineilor cu cat v-ati vandut ma, manca-va-r dihorii de ghitai? ja.v.re spurcate, tradatori de neam si limba!
Alt logojan pentru Independenta Banatului. Timisoara a inceput revolutia anti-comunista iar Logojul va incepe revolutia anti-miticista pentru eliberarea Banatului.
Bravo banatenilor care tin vie amintirea Republicii Banat.