Liderii judecătorilor explică de ce refuză în continuare să judece

Liderii judecătorilor explică de ce refuză în continuare să judece

Judecătorii au decis continuarea protestelor la nivelul întregii ţări, chiar dacă problemele salariale ale acestora au fost soluţionate de către Executiv. Liderii magistraţilor susţin că nu au fost rezolvate toate revendicările care au determinat începerea protestului.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis ieri continuarea protestelor. Decizia acestora vine la doar două zile după hotărârea celorlalte instanţe din ţară de a bloca pe termen nelimitat activitatea de judecată. Practic, în acest moment, în România nu se mai judecă nici un fel de proces cu excepţia celor penale în care procurorii solicită luarea măsurii arestării preventive.

Refuzul judecătorilor de a intra în sălile de judecată - în condiţiile în care prin lege le este interzis să facă grevă - pare surprinzător în condiţiile în care toate revendicările salariale - sporuri, coeficient superior de salarizare etc. - le-au fost rezolvate de către Guvern. Liderii magistraţilor susţin însă că mai există şi alte revendicări şi că acestea nu au fost soluţionate. Judecătorii Mona Pivniceru, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România(AMR), şi Adrian Neacşu, preşedintele Tribunalului Vrancea, ne-au explicat care sunt şi celelalte motive pentru care judecătorii protestează. "Solicitarea principală este chemarea la dialog, la elaborarea acestui Pact Naţional pentru Justiţie, în care trebuie să se regăsească soluţiile pentru toate problemele ridicate de noi anterior. În primul rând, dorim asigurarea şi garantarea independenţei financiare a sistemului judiciar.

Aceasta înseamnă asigurarea unui buget suficient pentru funcţionarea instanţelor, buget care să reprezinte 1% din PIB. De asemenea, solicităm trecerea bugetului instanţelor de la Ministerul Justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Totodată, solicităm trecerea taxelor judiciare şi a taxelor de timbru la bugetul instanţelor şi nu la administraţiile locale, cum este în prezent.

În plus, am solicitat eliminarea prevederilor legale care pun în sarcina judecătorilor atribuţii care nu au legătură cu activitatea de judecată, respectiv participarea la birourile electorale. De asemenea, dorim ca în acest Pact - care trebuie semnat de reprezentanţii celor trei puteri - să fie menţionate şi alte garanţii privind independenţa Justiţiei şi a magistraţilor" - a declarat, pentru Gândul, judecătorul Adrian Neacşu.

La rândul său, judecătoarea Mona Pivniceru, pe lângă revendicările de mai sus, a adăugat: "De asemenea, suntem nemulţumiţi de încărcătura dosarelor pe judecător, care este foarte mare. În aceste condiţii, există o vulnerabilizare pe şedinţă. Datorită încărcăturii foarte mari există riscul major de a greşi. Şi cetăţeanul nu are nici o vină".

Referitor la cererea de demitere a ministrului Justiţiei, cerută de mai multe adunări generale ale judecătorilor, judecătoarea Pivniceru a precizat: "AMR nu a cerut demiterea ministrului. Nici nu ne interesează cine e ministru. Cine l-a pus să se spele pe cap cu el. Noi vrem doar o managerizare corectă dar colegii noştri sunt nemulţumiţi pentru că ministrul minte şi a întrerupt fluxul de informaţii dintre noi şi Guvern. E treaba Guvernului dacă îl mai ţine".

17.200 de dosare, blocate la registrul comerţului

Ieri, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că va propune Guvernului schimbarea sistemului de înregistrare a societăţilor comerţului la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în sensul de a nu mai fi implicaţi judecători. Propunerea va fi înaintată miercuri Guvernului şi nu va implica justiţia ca serviciu public. "Întreruperea activităţii de judecată şi blocarea funcţionării normale a registrului comerţului afectează grav drepturi constituţionale, precum accesul liber la justiţie, libertatea economică şi chiar dreptul la muncă prin afectarea activităţii societăţilor comerciale. Cetăţenii, persoanele juridice şi profesiile liberale primesc o lovitură nedreaptă în propriile drepturi şi interese. Milioane de cauze sunt afectate, peste 17.200 de dosare sunt blocate în registrul comerţului, dintre care o treime în Capitală. Veniturile unor familii sunt direct afectate, afaceri şi contracte sunt puse sub semnul incertitudinii.

Protestul implică risipă de bani publici. Amânarea dosarelor se face fără un motiv legal, emiterea de citaţii implică noi costuri pentru stat, plata salariilor în perioada de protest este discutabilă. Cetăţenii trebuie să ştie că, din perspectiva Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, aceste lucruri nu mai pot continua fără o reacţie din partea Guvernului" - a mai declarat ministrul Cătălin Predoiu.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine