ANALIZĂ Băncile penalizează clientul pentru problemele angajatorului

Lucrezi la o firmă cu datorii la stat? Ia-ţi adio de la credit

Într-un an dificil, băncile se uită şi la situaţia economică a angajatorului atunci când acordă un credit. Reprezentanţii mediului de afaceri spun că nu este vorba decât de un subterfugiu al bancherilor, care preferă să lucreze cu statul.

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Lucrezi la o firmă cu datorii la stat? Ia-ţi adio de la credit

Cine are ghinionul să lucreze la o firmă cu datorii cât de mici către stat se poate trezi că banca refuză să îi acorde un credit, chiar dacă întruneşte condiţiile de eligibilitate cerute. Situaţia este cu atât mai delicată cu cât potenţialului client nu i se spune de la început că se va ţine cont şi de datoriile angajatorului, ba chiar i se comunică şi suma pe care o poate primi, în faza preliminară. Verificarea bonităţii angajatorului este o practică absolut normală pe timp de criză, susţin bancherii, în timp ce reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) cred că banca aruncă riscul numai asupra clientului. "Înţeleg îngrijorarea băncilor şi faptul că vor să se asigure că-şi vor primi la timp ratele. Problema este delicată, pentru că loveşti solicitantul pentru un lucru de care el nu este direct vinovat", a declarat pentru Gândul Mihail Meiu, director în cadrul ANPC, care până acum nu a primit nicio reclamaţie pe această temă. Mai direcţi, reprezentanţii mediului de afaceri consideră că din punct de vedere legal ar trebui găsit un alt mecanism. "Dacă societatea stă prost, ar trebui ca banca să ceară garanţii colaterale de la angajat ca să fie acoperită în cazul în care omul rămâne fără loc de muncă", ne-a declarat Florin Pârvu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Cu ochii pe angajator

Verificarea situaţiei economice a unei firme se face simplu, prin consultarea site-ului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Şi nu o fac numai câteva bănci, ci majoritatea, confirmă pentru Gândul Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor. "Într-o situaţie economică cu foarte multe vulnerabilităţi, este normal ca băncile să devină mult mai atente. Ele se uită la angajator pentru a vedea în situaţia lui financiară perspectivele potenţialului client de a-şi plăti ratele", ne-a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR). E drept că, în caz de neplată, se poate trece la executarea garanţiilor, ceea ce înseamnă că, teoretic, datoria se poate recupera. Lucrurile stau cu totul altfel în practică, într-un an în care imobilele au pierdut aproximativ 50% din valoarea pe care o aveau în 2008. Tranzacţiile imobiliare s-au împuţinat cu cel puţin o treime, iar băncile ezită să execute rău-platnicii, pentru că nu şi-ar mai vedea decât o parte din datorie, şi după ceva timp. Aşa se explică de ce, acum, bancherii preferă să ia în calcul şi bonitatea angajatorului. "Nu dăm bani pentru că vrem să luăm casa cuiva. Trebuie să te asiguri, pentru protecţia lui şi a ta, că are venituri suficiente pentru a le înapoia", a spus Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank România, la emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică de ProTV.

Statul, clientul ideal al bancherilor

Nu toate băncile se lovesc însă de argumentul datoriilor pe care le are angajatorul, ci în special cele mici, au declarat pentru Gândul surse bancare. "Bonitatea solicitantului e ceea ce contează la o bancă mare, care se uită numai la cazurile de faliment răsunătoare", au explicat acestea. Până la urmă, nu există o abordare unică, pentru că fiecare instituţie bancară şi-a fixat anumite criterii de risc, discutate cu BNR, aşa cum nu există nici un prag de la care datoria este considerată "periculoasă", au adăugat acestea.

De cealaltă parte, mediul de afaceri spune că, de fapt, băncile caută subterfugii ca să nu dea banii cu împrumut la populaţie, chiar dacă refuzul se bazează pe o logică economică. "Bancherii preferă să lucreze cu statul, cel mai sigur client, pentru că are garanţie suverană. Or, un angajat la o societate cu datorii este un potenţial şomer ", crede Florin Pârvu. La finele lunii septembrie, creditul guvernamental, respectiv banii împrumutaţi de bănci administraţiilor publice, s-a majorat cu 273,2% (255,7% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, adică suma împrumutată a crescut de aproape patru ori, arată datele băncii centrale.

Datoriile pot fi "înşelătoare"

Totuşi, chiar şi criteriul situaţiei economice a angajatorului poate fi înşelător, deşi se folosesc datele reale din bilanţurile depuse de firme şi actualizate la fiecare trei luni. De exemplu, este posibil ca ofiţerul de credit să se uite pe site-ul ANAF înainte de schimbarea informaţiilor, fără să mai verifice încă o dată noile date. Or, sunt şi situaţii în care un întreprinzător reuşeşte să scape de datorii.

Practic, solicitantul va primi refuzul, justificat sau nu, al băncii, iar dacă se gândeşte să o acţioneze în instanţă nu va avea sorţi de izbândă. "În etapa preliminară acordării creditului, banca este suverană să aprobe sau nu cererea. Respingerea cererii de acordare chiar şi pentru alte motive (situaţia economică a angajatorului) decât cele indicate de bancă în etapa preliminară nu dă naştere unui drept de acţiune împotriva băncii", a explicat pentru Gândul Cosmin Vasile, partener al casei de avocatură Zamfirescu Racoţi Predoiu.