Magistraţii, nemulţumiţi de noua lege de salarizare: "Creează un conflict între puterile statului"

Magistraţii, nemulţumiţi de noua lege de salarizare: "Creează un conflict între puterile statului" Foto: Shutterstock

Noua lege de salarizare, supusă dezbaterii publice de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, creează un conflict între puterile statului deoarece instituie o salarizare diferită a funcţiilor cu importanţă egală în stat, susţine Asociaţia Magistraţilor din România (AMR).

Deşi s-a elaborat o lege-cadru de salarizare a personalului bugetar, lege care a stabilit criterii, baze de calcul etc., (nedefinite ele însele la vremea elaborării lor), proiectul de lege aflat în discuţie, care ar avea menirea să se încadreze în consolidarea Legii-cadru 330/2009, în realitate restructurează complet legea în vigoare, creându-se în fapt o nouă lege de salarizare.

"Practic, noul proiect de lege trebuia să instituie un sistem de salarizare a personalului bugetar, reformat şi simplificat, prin preluarea principiilor deja stabilite şi asumate, dar care, în realitate, ca efect al noului proiect, sunt complet modificate", se arată în documentul cu observaţii, transmis de AMR, potrivit Mediafax.

Magistraţii contestă şi eliminarea din lege a prevederilor referitoare la sporuri, adaosuri salariale, indemnizaţii cu caracter general sau special, precum şi a altor drepturi de natură salariale, recunoscute sau stabilite prin hotărâri judecătoreşti, prin acte de negociere colectivă sau prin alte modalităţi.

"Eliminarea acestei prevederi înseamnă încălcarea flagrantă a unui principiu recunoscut în lege, acela al dreptului câştigat, lipsind astfel de eficienţă juridică hotărâri judecătoreşti care au recunoscut sporuri, adaosuri, majorări etc., consecinţa fiind expunerea destinatarului hotărârilor la imposibilitatea de a valorifica un drept deja recunoscut de legea veche, lege de care nu se mai ţine cont", mai arată AMR.

O altă observaţie a magistraţilor se referă la faptul că noul text de lege lasă majorările salariale dincolo de inflaţie şi de scăderea puterii de cumpărare, raportându-se exclusiv la obiectivele şi limitele din strategia fiscal-bugetară.

Ei atrag însă atenţia că indicatorii macroeconomici sunt elemente aleatorii şi fluctuante şi, în lipsa unei prevederi concrete, nu există nici un element în măsură să garanteze că, în viitor, drepturile salariale ale personalului din sistemul bugetar nu vor fi în puterea de decizie discreţionară a executivului ori expuse exlusiv performanţei acestuia in urmă.

Magistraţii mai arată că noul proiect de lege creează o egalizare nepermisă a funcţiunilor personalului bugetar în materie salarială, prin înlăturarea criteriilor de evaluare a competenţelor individuale, aducând practic toţi bugetarii sub auspiciile unui regim nediferenţiat.

"Proiectul înlătură de la aplicare criterii de bun simţ de încadrare şi salarizare a funcţiilor statuate prin legea-cadru, cum ar fi: importanţa socială a muncii, complexitatea activităţii desfăşurate şi, nu în ultimul rând, semnificaţia socială a activităţilor efectuate. Aceste criterii ar fi avut aptitudinea de a conduce la o diferenţiere corespunzătoare a funcţiilor în raport de specificul activităţii efectuate", se mai arată în document.

În opinia lor, noile criterii nu sunt definite în niciun mod pentru a pemite un control asupra lor în procesul de realizare a ierarhiilor.

"Este greu de imaginat cum unele dintre acestea, cum ar fi influenţă, coordonare şi supervizare, contacte şi comunicare, creativitatea, diversitatea activităţilor, ar putea fi aplicate sistemului judiciar. Cum poate fi inclus în indemnizaţia lunară de încadrare criteriul privitor la influenţă şi mai ales coordonare şi supervizare, criterii care sunt flagrant incompatibile cu statutul magistratului?", se întreabă iniţiatorii documentului cu propuneri de modificare a proiectului de lege.

În acest context, magistraţii propun stabilirea de criterii care să reflecte specificul fiecărei activităţi cu relevarea elementelor de importanţă şi complexitate.

AMR respinge şi prevederile din lege prin care este condiţionată promovarea şi avansarea în gradaţii de existenţa sau inexistenţa sumelor cu această destinaţie în bugetul propriu, atrăgând atenţia că aplicarea acestor prevederi ar duce la o diminuare şi mai mare a numărului de magistraţi.

"Acest nou alineat aduce o gravă atingere sistemului de organizare al instanţelor şi parchetelor expunând sistemul judiciar la lipsa cronică de magistraţi fară a se putea completa golurile din schema de personal (posturi blocate, pensionări masive). Dacă acest text s-ar aplica, numărul mic de magistraţi va deveni şi mai mic, iar cei existenţi nu vor putea fi promovaţi în funcţii de execuţie ca urmare a neacordării gradaţiilor corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă dependente de fonduri", se mai arată în propunerile de modificare formulate de AMR.

Noul proiect introduce repartizarea personalului bugetar pe clase de salarizare şi gradaţii, noţiunea de clasă de salarizare nefiind definită.

Astfel, deşi există trei puteri în stat (egale conform articolului 1, alineatul 4 din Constituţie), clasele de salarizare a funcţiilor asemănătoare ca importanţă şi loc în societate din cadrul acestor puteri, diferă în mod esenţial, fiind o egalitate sensibilă doar la nivelul preşedinţilor, susţin magistraţii.

"Un lucru este cert. Această nouă lege de salarizare creează un conflict între puterile statului, întrucât instituie o salarizare diferită a funcţiilor cu importanţă egală în stat, criteriu de altfel abandonat în noua lege. Toată filozofia Legii 330/2009 este anulată, noul proiect schimbând radical construcţia şi principiile asumate, consacrate deja, abdicând astfel de la rolul său de lege de implementare", precizează AMR.

Proiectul de Lege - cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a fost în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în perioada 24 august - 3 septembrie.

Premierul Emil Boc a discutat, vineri, cu ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, şi cu cel al Muncii, Ioan Botiş, diferitele variante ale noii legi a salarizării în sistemul bugetar, conform simulărilor efectuate pornind de la niveluri diferite ale salariului minim pe economie.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine