Avertisment BNR preferă o inflaţie mai mică în loc să ajute indirect statul

Mesajul BNR către stat: Descurcă-te! Finanţele: „Situaţia nu este disperată“

Banca centrală nu a continuat politica de ieftinire a creditării şi nici nu a dat băncilor înapoi câteva miliarde de lei cu care acestea ar fi împrumutat statul. Finanţele se vor împrumuta mai scump şi vor fi nevoite să taie drastic şi din cheltuieli

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Guvernatorul ţine în frâu leul n Foto: Agerpres

În timp ce economiştii se aşteptau ca BNR să dea drumul în piaţă la câteva miliarde bune de lei, pentru a ajuta, indirect, Finanţele să se împrumute la dobânzi mai bune pentru a plăti pensiile şi salariile, banca centrală a preferat să îngheţe condiţiile de creditare, atât ca dobânzi cât şi ca bani disponibili. Practic, BNR a preferat să nu contribuie la destabilizarea cursului sau la alimentarea inflaţiei, deşi a lăsat "în ofsaid" statul, care are o nevoie cronică de finanţare de la băncile locale. Statul ar putea fi nevoit în aceste condiţii, dincolo de împrumuturi, să taie serios şi din cheltuielile care ar fi foarte greu de acoperit.

"Pe termen scurt, se prefigurează manifestarea unor presiuni inflaţioniste induse de ajustările preconizate ale accizelor începând cu 1 ianuarie 2010, tendinţa de menţinere a ecartului dintre ratele dobânzilor interbancare şi rata dobânzii de politică monetară, precum şi impactul nefavorabil asupra anticipaţiilor generat de accentuarea riscurilor legate de politicile fiscală şi de venituri în contextul unui climat politic volatil", se precizează în motivaţia oficială a deciziei BNR.

Prin decizia de marţi, de menţinere a dobânzii de politică monetară la 8% şi prin neeliberarea câtorva miliarde de lei în piaţă prin reducerea rezervelor minime obligatorii (r.m.o.), Consiliul de Administraţie al BNR a trimis statului un mesaj foarte dur: până nu se limpezesc apele politice, banca centrală nu va lua măsuri pentru a ajuta, indirect, statul, leul şi menţinerea puterii de cumpărare prin temperarea inflaţiei fiind mai importante.

Ratele r.m.o. sunt în prezent de 15% la lei şi de 30% la valută. O rată a r.m.o. de 15% înseamnă că la fiecare 100 de lei atraşi, banca respectivă este obligată să ţină la BNR 15 lei.

Pentru a sublinia că principalul scop este evitarea sărăcirii românilor printr-o inflaţie mare, BNR a anunţat, de asemenea, că ţinta de inflaţie pentru 2011 este de 3% plus minus un punct procentual, cu 0,5% mai mică decât cea asumată pentru anul în curs şi pentru 2010.

"Pentru Finanţe, va fi foarte dificil să se împrumute în aceste condiţii. Trebuie înţeles însă că, la un moment dat, s-a creat impresia că se poate finanţa fără probleme orice deficit bugetar, oricât de mare ar fi, chiar dacă acest lucru poate aduce probleme foarte mari pe viitor", a declarat pentru Gândul Lucian Anghel, economist-şef BCR. El a precizat că BNR a avut, practic, de ales "între incertitudine şi a câştiga timp până se aşază lucrurile în mediul politic. Această decizie nu este una pe termen scurt, influenţa ei va fi resimţită peste 4-6 luni. Este un mesaj de prudenţă".

Contactat de Gândul, Gheorghe Gherghina, secretar de stat în cadrul Finanţelor, a declarat că "situaţia nu este disperată" şi că "există metode de finanţare". Întrebat dacă ministerul se simte "faultat" de decizia BNR, Gherghina a declarat, uşor amuzat, că nici nu se pune problema de aşa ceva, pentru că Finanţele şi banca centrală au un dialog continuu. Secretarul de stat a fost adus la ministerul de resort din eşalonul de vârf al BNR.

Se estimează că, până la sfârşitul acestui an, Finanţele trebuie să facă rost de pe piaţa internă de peste trei miliarde de euro, respectiv aproape 13 miliarde de lei pentru ca statul să-şi onoreze cheltuielile la care s-a angajat, cele mai mari fiind pensiile şi salariile. În octombrie, statul a împrumutat de la bănci puţin peste 2,5 miliarde de lei, mai puţin de jumătate din suma programată iniţial. În noiembrie, Finanţele şi-au propus să ia un credit total de şase miliarde de lei. Dobânda cerută de bancheri pentru a credita statul a crescut în ultima perioadă, de la începutul crizei politice, de la 9,91% pe an la 10%.

Pentru BNR a contat cursul şi stabilitatea politică

Nu toţi economiştii sunt însă de acord cu decizia BNR. Unii dintre ei susţin că ar fi fost mai bine ca banca centrală să continue politica de injectare de lichidităţi în piaţa monetară, în special pentru a relua creditarea. "BNR luptă pe frontul de Est când războiul se duce pe cel de Vest. BNR vrea să creeze o stabilitate economică falsă, prin menţinerea cursului, sperând să compenseze astfel instabilitatea politică. Ei (oficialii BNR, n.r.) au vizat leul, nu statul", ne-a declarat Matei Păun, managing partner BAC Investment.