Mesajul lui Vlădescu către cei 730.000 de şomeri: Pentru mine criza e o provocare intelectuală

28 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 john 11.02.2010 13:45

• Raspunde

pt fanfaron e o provocare intelectuala (desi ma indoiesc ca IQ respectivului se scrie cu 3 cifre), pt nefericitii fara job este o provocare EXISTENTIALA

 

#2 Alfons 11.02.2010 14:25

• Raspunde

Iata o ...si mai provocare: sa invete sa utilizeaza calculatorul!
Aceasta e "provocarea" la care au raspuns cu succes milioane de romani ne-ministeriabili. Domnia dansului nici atat n-a fost in stare...

 

#3 frank 11.02.2010 14:36

• Raspunde

ce jeggos de om..cu basescosu chior in frunte... golanilor portocalii o sa luati voi la bot cat de curand.

 

#4 te doare criza la plezirism?ia d-aici: 11.02.2010 14:42

• Raspunde

uite pleziristule si cautatorula si provocatule si chiparosule si bengosule si potentule si ministrule,ia d-aci neste miliarde mincat-as galagia ta de gagiu puriu si belicos cu criza asta de import,ca la noi criza nu este!!!!

Comoara uitata de bugetul Boc
30 miliarde de euro la negru
Economia subterana, cat trei imprumuturi de la Fondul Monetar

La suma de 30 de miliarde de euro se adauga banii proveniti din criminalitate si contrabanda, care sunt greu de estimat chiar si de autoritati
Andrei Luca Popescu
Joi, 14 Ianuarie 2010
» Economia subterana, ferita de ochii autoritatilor, face cat trei imprumuturi de la FMI: cel putin 30 miliarde euro, adica aproape un sfert din PIB. Bugetul intocmit de Guvernul Boc nu are acces la acesti bani in lipsa unor masuri puternice pentru a-i scoate la lumina
.

» Specialistii spun ca, fara Fisc si justitie care sa-si faca treaba, munca la negru si fraudarea TVA raman principalii factori de propagare a economiei subterane. Reducerea fiscalitatii nu ar face minuni intr-o civilizatie sud-est europeana, unde

fentarea statului tine deja de cultura locala.

Bugetul pentru 2010 nu difera de cele din anii trecuti decat prin dimensiunile mai reduse, Guvernul Boc nereusind sa gaseasca surse alternative de venituri, mai ales intr-un an de criza economica. O comoara pana la care nici un guvern autohton nu a reusit sa gaseasca drumul ramane si anul acesta economia subterana: banii rulati la negru, neimpozitati, si taxele ocolite prin frauda. In primele noua luni ale anului 2009, era vorba despre cel putin 30 miliarde euro, adica 24% din Produsul
Intern Brut al Romaniei. "Acesta e doar

varful aisbergului", ne-a spus Andreea Vass, consiliera pe probleme economice a premierului Emil Boc. La aceasta suma se adauga banii proveniti din criminalitate si contrabanda, care sunt greu de estimat pana si de catre autoritati. Munca la negru reprezinta in jur de 50% din economia subterana, iar fraudele fiscale pentru
neplata TVA se ridica la 20% din banii care scapa anual printre degete Guvernului, conform estimarilor oficiale. Nici un guvern nu a luat pana acum vreo masura eficienta impotriva acestor fenomene, iar Guvernul Boc abia acum pare sa se apuce de treaba. "A fost prima problema pe care am supus-o dezbaterii in culisele Guvernului, iar premierul este dispus sa pornim la drum cu motoarele turate la maximum", ne-a asigurat Vass, care a spus ca primele domenii pentru care se va intari controlul vor fi agricultura, constructiile, restaurantele si turismul, cele mai expuse evaziunii fiscale.

Economistul Daniel Daianu, fost ministru al Finantelor, spune insa ca, "intr-o perioada de criza, este foarte greu sa scada economia subterana" si ca * ar fi trebuit luate dinainte. Specialistul considera ca scaderea fiscalitatii, mai ales in acest moment de criza, nu este o solutie: cota unica de 16% a fost introdusa intr-o perioada de crestere economica. "Nu am asistat la o intrare in suprateran a acestei zone obscure. Cei care nu platesc 30% impozit nu vor plati nici 16%. In plus, reducerea taxelor acum ar insemna sa te impusti singur in picior", spune Daianu. Principala masura pe care autoritatile ar putea sa o ia, crede specialistul, este aceea de a face legile sa functioneze: "In acest moment, penalizarile nu sunt pe masura nici pentru cei care nu platesc, dar nici pentru institutiile corupte care ar trebui sa incaseze". Spre exemplu, Fiscul a declarat ca, in 2008, a surprins fraude de evaziune fiscala in suma de aproximativ jumatate de miliard de euro. Adica 1,6% din valoarea economiei subterane in 2009.

Dincolo de orice masuri ar lua autoritatile, dificultatea tine si de o anumita cultura: respectul oamenilor fata de lege, fata de stat si fata de ceilalti platitori de taxe. Economia subterana are cea mai mare pondere in PIB in statele sudice si est-europene, explica Daianu: in Grecia, Italia, Spania, Romania si Bulgaria, ea variaza intre 25 si 40 de procente din PIB, in timp ce in statele centrale si nordice, ea pleaca de la 5% si nu depaseste 15 procente. O statistica a Comisiei Europene realizata intre anii 2000 si 2006 arata ca Grecia, Slovacia, Ungaria, Italia si statele baltice erau campioane la TVA neincasata de stat. Pe atunci, Romania si Bulgaria nu erau inca membre ale UE. Sumele la nivelul UE, numai din TVA neincasata, erau imense: intre 90 si 113 miliarde euro anual.

Romania se afla pe primele locuri in Europa in ce priveste ponderea din PIB a economiei subterane. Un studiu realizat de A.T. Kearney in 2008 arata ca Romania se afla pe locul 5. Banii la negru infloresc in domenii precum constructii
, comert, transport, hoteluri
si restaurante. Aproape un sfert din forta de munca a Romaniei este platita "la plic", cu bani gheata. Faptul ca platile electronice sunt relativ rar folosite favorizeaza economia subterana si frauda fiscala. Numai daca volumul de plati efectuate cu cardul ar creste cu 5%, economia subterana ar scadea cu 2,5%, adica s-ar castiga aproximativ 750 milioane de euro. Relatia dintre tranzactiile cu bani gheata si economia subterana este direct proportionala, iar un studiu comandat de Visa arata ca intre 5 si 7 miliarde euro, taxe neincasate de stat, se pierd anual in Romania prin tranzactiile in numerar.

 

#5 te doare criza la plezirism?ia d-aici: 11.02.2010 14:44

• Raspunde

uite pleziristule si cautatorule si provocatule da criza si chiparosule si bengosule si potentule si ministrule,ia d-aci neste multe miliarde de euroi mincat-as galagia si gargara ta de gagiu puriu si belicos cu criza asta de import,ca la noi criza nu este!!!!


de sa traiasca basescu si cu boc bine!
Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 

#6 catalin 11.02.2010 15:14

• Raspunde

hahahahahahahahaaaa!!!!!!!!!!!!!!! aveti ce-ati votat! hahahahahaaaaaaa!!!
ups! da' eu ce vina am?

 

#7 geta 11.02.2010 15:15

• Raspunde

Cinismul la apogeu!Si Vladescu si Ionescu ,unele dintre bolile romanilor;nu au nici cel mai elementar bun simt ,sfidand somerii, profesorii, mamele cu multi copii, pe noi toti de altfel.Sa va fie rusine si sa nu credeti ca Dumnezeu nu o sa va bata.

 

#8 HAIDUCUL 11.02.2010 15:18

• Raspunde

Pe vremea guvernului Tariceanu, Traian Basescu participa foarte des la sedintele de guvern pentru a ajuta la rezolvarea problemelor tarii. Unde-i acum ?. Cred ca situatia impune prezenta sa mai activa ( si vizibila !?) De ce oare de la sedinta CSAT-ului nu a mai aparut ? De fapt si acea sedinta a fost,.,.ca sa fie..

 

#9 Zeus 11.02.2010 15:51

• Raspunde

Da, poate e o provocare intelectuala pentru vladescu, insa pentru multi altii este o problema vitala, care nu se pune in joc, ci trebuie in mod competent dus la rezolvare sigura si pozitiva. Vladescu chiar daca ridica manusa si se pune in garda, trebuie sa fie atent la cei din spatele sau si pe deasupra capului lui , care s-ar putea sa-i lege mainile si picioarele.

 

#10 dono 11.02.2010 15:52

• Raspunde

Abia acum am inteles de ce dl. Vladescu nu a invatat sa lucreze la calculator. Nu a avut parte de aceasta provocare intelectuala si nici de bani putini. Este evident ca e adanc preocupat de binele somerilor de acum.

 

Vezi toate »