MS vrea să cumpere 1 milion de doze de vaccin pentru Iaşi şi Bucureşti cu 7 milioane €

10 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Comunitatea Romanilor cu Bun-Simt 29.10.2009 23:02

• Raspunde

Am deja peste 900 de prieteni . Oameni inteligenti, curajosi, dornici de dreptate, cu bun-simt. Noi nu ne-am alaturat pentru bani, functii sau alte avantaje materiale. Ne-am alaturat pentru un scop nobil. Alatura-te si tu Comunitatii Romanilor cu Bun-Simt ! Semneaza Petitia pentru formarea Comunitatii Romanilor cu Bun-Simt !

www.petitieonline.ro/petitie-p55954054.html

Multumesc

 

#2 Bogdan 29.10.2009 23:21

• Raspunde

www.antivaccin.tk

 

#3 GIGI 30.10.2009 02:16

• Raspunde

Cerceleeeee, esti un anti-ROMAN !!!!!!!

 

#4 kfhgv 30.10.2009 03:32

• Raspunde

BA ROMANI NU SUNT FRAIERI CA AMERICANII CARE SUNT COBAIURI ROMANII S-AU DESTEPTAT SI NU SE VOR VACCINA CU ASA ZISUL VACCIN MIRACULOR ROMANII V-AU AFLAT PLANUL SECRET

 

#5 123 30.10.2009 09:10

• Raspunde

Un nou Armaghedon circulă pe Internet!

Unul dintre cititorii mi-a trimis un material extrem de interesant despre actualul ministru de Interne Vasile Blaga. Îl voi * integral, pentru că este deosebit de amănunÅ£it ÅŸi dezleagă multe din enigmele ultimilor 4 ani de guvernare. (Ovidiu Ohanesian) "Cum a ajuns naÅŸul hoÅ£ilor ministru de Interne al României? Actualmente ministrul Vasile Blaga controlează Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale, DirecÅ£ia Generală a Vămilor, PoliÅ£ia de Frontieră, DirecÅ£ia Generală AnticorupÅ£ie, AVAS-ul, Transgazul ÅŸi Parchetul General. Pe lîngă că este dublu ministru, Vasile Blaga este secretarul general ÅŸi eminenÅ£a cenuÅŸie a PD-L, partid unic de guvernămînt, amicul de ÅŸpriÅ£ ÅŸi sfetnicul de taină al preÅŸedintelui României, Traian Băsescu, ÅŸi posibil candidat de prim-ministru al României. I se spune Buldogul, la fel cum era poreclit ultimul ministru de interne al ultimului dictator al României, Tudor Postelnicu, intrat în istorie cu celebra cugetare "Am fost un dobitoc". Vasile Blaga nu este însă un dobitoc, ci doar un căţeluÅŸ al celui ce se vrea noul dictator al României.


Vasile Blaga rimează cu şpaga
Actualul ministru de interne ÅŸi secretar general al PDL este originar din comuna Petrileni judeÅ£ul Bihor. A absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic TimiÅŸoara ÅŸi a fost repartizat ca inginer la Uzina Mecanică din oraÅŸul Åžtei (fost Petru Groza) din judeÅ£ul Bihor, la care a ajuns director comercial. S-a căsătorit cu o colegă de facultate de nationalitate maghiară din municipiul Satu Mare, Nevezi Violett Margareta, ÅŸi are o fiică majoră, recent căsătorită. În timpul evenimentelor din decembrie 1989 a fost ales preÅŸedinte al Consiliului Frontului Salvării NaÅ£ionale (CFSN) Åžtei, iar ulterior vicepreÅŸedinte al CFSN Bihor. În 1990 a fost ales deputat FSN, iar în perioada 1991 - 1993 a exercitat funcÅ£ia de prefect al judeÅ£ului Bihor din partea FSN. După ieÅŸirea de la guvernare a PD (FSN), a deÅ£inut funcÅ£ia de director al DirecÅ£iei Regionale Vamale Oradea (1993-1996), care avea arondate judeÅ£ele Bihor, Satu Mare ÅŸi MaramureÅŸ, situate la frontiera cu Ungaria ÅŸi Ucraina.
În perioada cît a fost ÅŸef al DirecÅ£iei Regionale Vamale Oradea a fost o slugă credincioasă a fostului preÅŸedinte al PD, Petre Roman, lăudîndu-se că avea sarcina să procure bani de coÅŸniţă pentru familia acestuia ÅŸi bani negri pentru partid. În timpul directoratului său era de notorietate că se lua ÅŸpagă de mii de mărci sau dolari la angajarea vameÅŸilor, cărora li se pretindea ulterior o contribuÅ£ie lunară, motiv pentru care în zonă au apărut si s-au răspîndit versurile: "Mă numesc Vasile Blaga, dar numele meu adevărat e ÅŸpaga". De exemplu, Vasile Blaga venea frecvent la Satu Mare, unde într-un apartament (nr.30) din blocul 55 din cartierul Micro 16 (situat la ieÅŸirea spre Oradea) i se aduceau pungi cu bani ÅŸi tinere animatoare pentru partidele de poker pe care le încingea ÅŸi nu numai.
Colector de bani negri pentru partid
În perioada 1996-2000, Vasile Blaga a fost senator PD de Bihor, dar ÅŸi-a menÅ£inut controlul asupra DirecÅ£iei Regionale Vamale Oradea prin promovarea în fruntea acesteia a fostului său adjunct Călin Vesa. În anul 2001, după ce Traian Băsescu l-a răsturnat pe Petre Roman din fruntea PD, Vasile Blaga a trecut de partea lui Băsescu, care, fiind ÅŸi primar general al Capitalei, l-a adus la BucureÅŸti ÅŸi l-a făcut preÅŸedinte al organizaÅ£iei * BucureÅŸti a PD, iar apoi l-a promovat secretar general al PD, trasîndu-i ca sarcină principală colectarea de bani negri pentru partid din lucrările angajate ÅŸi prestările de servicii realizate de Primăria municipiului BucureÅŸti (asfaltări, salubrizare, igienizare sau renovare ÅŸcoli, întreÅ£inere parcuri ÅŸi lacuri, închirieri de spaÅ£ii comerciale ÅŸ.a). În aceeaÅŸi perioadă a fost angajat expert parlamentar, precum ÅŸi consilier al directorului general de la Luxten, care-l plătea cu 700 euro lunar. În noiembrie 2004, Vasile Blaga a fost ales senator PD de BucureÅŸti, iar în decembrie a fost numit consilier prezidenÅ£ial pe probleme de apărare, securitate ÅŸi siguranţă naÅ£ională, după care a fost investit ministru al AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor în guvernul AlianÅ£ei DA PNL-PD, exercitînd această funcÅ£ie pînă în aprilie 2007. În noiembrie 2008 a fost reales senator PD-L de BucureÅŸti, iar în decembrie 2008 a fost investit ministru al Dezvoltării Regionale în guvernul PD-L-PSD. În data de 30 septembrie 2009, în urma revocării ministrului Dan Nica, a fost desemnat vicepremier ÅŸi ministru interimar al AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor.
NaÅŸul unor afaceriÅŸti penali
În perioada cît a fost prefect, director al DirecÅ£iei Regionale Vamale Oradea, senator, ministru, preÅŸedintele organizaÅ£iei * BucureÅŸti ÅŸi secretar general al PD, Vasile Blaga a intrat în relaÅ£ii de afaceri cu numeroÅŸi afaceriÅŸti dubioÅŸi din Oradea, Satu Mare ÅŸi BucureÅŸti, unii cu antecedente penale, care au fost cu toÅ£ii cercetaÅ£i penal pentru evaziune fiscală, contrabandă sau alte infracÅ£iuni. Cu concursul lui Blaga, au reuÅŸit însă să scape de tragerea la răspundere penală, deÅŸii unii dintre ei au fost arestaÅ£i. Pentru a salva aparenÅ£ele, Blaga a aplicat cu toÅ£i aceÅŸti afaceriÅŸti metoda năşitului, devenindu-le naÅŸ de căsătorie ori naÅŸ de botez la copii. În acest fel a relizat afaceri ÅŸi profituri substanÅ£iale cu afaceriÅŸtii Radu Pentie, Mircea Åžumălan ÅŸi Coriolan Pop -Bruchental din Oradea ÅŸi cu afaceriÅŸtii Viorel CardoÅŸ ÅŸi Dumitru Pop din Satu Mare.
Finii naÅŸului Blaga au derulat afaceri bănoase cu alcool, bere vrac, ulei alimentar, produse petroliere ÅŸi lucrări finanÅ£ate cu bani publici. Cu toÅ£ii au fost anchetaÅ£i pentru evaziune fiscală, contrabandă sau alte infracÅ£iuni (fals ÅŸi uz de fals), doi dintre ei fiind ÅŸi arestaÅ£i (Coriolan Pop-Bruchental ÅŸi Dumitru Pop). Trei dintre ei (Mircea Åžumălan, Coriolan Pop-Bruchental ÅŸi Viorel CardoÅŸ) au derulat afaceri petroliere cu sprijinul naÅŸului Vasile Blaga, care era acÅ£ionar semnificativ (deÅ£ine 374.000 acÅ£iuni, în valoare de 10 miliarde lei vechi, reprezentînd 1,7% din capitalul social) la Societatea comercială Petrolsub SA din Suplacu de Barcău, judeÅ£ul Bihor, care a fost cea mai importantă societate de forare, extracÅ£ie ÅŸi prelucrare de petrol din Transilvania, pînă ce a fost falimentată cu cîÅ£iva ani în urmă. Totodată, Vasile Blaga a fost prieten bun (inclusiv de ÅŸpriÅ£ ÅŸi de poker) cu directorul general Tudor Cladovan de la SC Petrolsub. Concret, celor trei fini le-au fost livrate produse petroliere în valoare de zeci de miliarde de lei vechi, pe care nu le-au mai plătit furnizorului ÅŸi, de multe ori, nu le-au înregistrat în gestiunea firmelor lor.
Un ministru ÅŸantajat ÅŸi ÅŸantajabil
Astfel, unul dintre prietenii ÅŸi finii săi, Radu Pentie, patronul grupului de firme Perami din Oradea, s-a ocupat cu afaceri cu alcool ÅŸi bere vrac de import, fiind unul din cei mai mari importatori din nord-vestul României ÅŸi sponsor important al campaniilor electorale ale PD. În anul 1996, ca ÅŸef al DirecÅ£iei Regionale Vamale Oradea, Vasile Blaga a favorizat firma Perami SA Oradea, semnînd o dispoziÅ£ie către Vama Oradea ca importurile efectuate de această firmă să fie vă* la valoarea de factură, nu conform prevederilor Hotărîrii de Guvern nr. 864/1995. A fost singura firmă care a beneficiat de acest tratament. Un alt fin, Mircea Åžumălan, patronul SC SMG Total Group SRL Oradea, s-a ocupat cu afaceri cu produse petroliere (petrol, gazolină, benzină), îndeosebi cu SC Petrolsub Suplacu de Barcău. Finii Pentie ÅŸi Åžumălan au avut dosare penale pentru infracÅ£iuni de contrabandă ÅŸi evaziune fiscală, cu prejudicii de zeci de miliarde de lei, comise în perioada în care Vasile Blaga a fost ÅŸeful DirecÅ£iei Regionale Vamale Oradea ÅŸi parlamentar de Bihor. DeÅŸi PoliÅ£ia a propus trimiterea lor în judecată, cu concursul lui Blaga, care avea prieteni la parchetele din judeÅ£ul Bihor, dosarele lui Pentie ÅŸi Åžumălan au fost muÅŸamalizate, dispunîndu-se scoaterea lor de sub urmărire penală. În cursul anului 2004, dosarele Pentie ÅŸi Åžumălan au fost redeschise însă de Parchetul General.
În luna decembrie 2004, între cele două tururi ale alegerilor prezidenÅ£iale, cînd s-a vehiculat că Vasile Blaga ar putea deveni ministru de interne dacă guvernul va fi constituit de AlianÅ£a DA PNL-PD, comisarul Remus Åžpan, fost ÅŸef al SIPI Satu Mare, pe atunci ÅŸef al Departamentului PoliÅ£iei Judiciare a PNA, a făcut copii de pe dosarele lui Pentie ÅŸi Åžumălan, în care era vizat ÅŸi Blaga, ÅŸi le-a predat chestorului Virgil Ardelean, ÅŸeful DirecÅ£iei Generale de InformaÅ£ii ÅŸi ProtecÅ£ie Internă din Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor. Blaga a fost ÅŸantajat cu dosarele respective, între cele două tururi ale alegerilor prezidenÅ£iale, cînd era ÅŸeful de campanie a lui Traian Băsescu, încît a promis că după ce Băsescu va pierde, cum estimau toate sondajele, va aduce tot PD-ul în PSD, unde veniseră deja o parte din liderii care au făcut parte din echipa lui Petre Roman. Traian Băsescu a cîÅŸtigat însă PreÅŸedinÅ£ia României, iar Vasile Blaga a devenit ministru de interne. El a fost însă ÅŸantajat ÅŸi este ÅŸantajabil în continuare cu dosarele Pentie ÅŸi Åžumălan, chiar dacă au fost închise din nou, după ce procuror general al României a devenit Laura CodruÅ£a Kövesi, la promovarea căreia în această functie a avut o contributie esentială.
Eliberat din arest ca să nu vorbească despre Vasile Blaga
Un alt fin, Coriolan Pop-Bruchental din Oradea, patronul firmei S.C. Coriolan S.R.L., a cărui soÅ£ie, Ionela Pop-Bruchental, a fost consăteană ÅŸi este una din apropiatele lui Blaga, devenind deputat PD în legislatura 2004-2008, a fost implicat în afaceri cu ulei alimentar de import ÅŸi produse petroliere cu SC Petrolsub Suplacu de Barcău. Coriolan Pop-Bruchental a fost condamnat la 22 februarie 2006 de Curtea de Apel PiteÅŸti la 4 ani ÅŸi jumătate de închisoare cu executare pentru contrabandă, evaziune fiscală ÅŸi fals material în înscrisuri oficiale, întrucît a introdus în Å£ară, fără a achita taxe vamale, zeci de transporturi de ulei alimentar în numele unor firme aparÅ£inînd unor cetăţeni arabi plecaÅ£i din România. După condamnarea definitivă a reuÅŸit să se sustragă de la executarea pedepsei o perioadă, în timp ce naÅŸul Blaga era ministru de interne. Pînă la urmă a fost încarcerat, dar, după ce a ameninÅ£at în arest că va spune totul despre implicarea naÅŸului Blaga, a fost pus în libertate într-un mod mai mult decît curios.
Afaceri Hard cu petrol ÅŸi uzine
Un alt fin al ministrului Blaga este afaceristul Viorel CardoÅŸ din comuna Bixad, judeÅ£ul Satu Mare, care a fost patronul firmelor SC Hard SRL ÅŸi SC Hard CVI SRL, de cîÅ£iva ani în procedură de faliment. În cursul anului 1998, cu sprijinul naÅŸului Vasile Blaga, pe atunci senator, ÅŸi a ministrului Industriilor, Radu Berceanu, finul Viorel CardoÅŸ a vîndut SC Petrom SA, prin firma SC Hard SRL, o benzinărie neprofitabilă, situată în localitatea Iojib din judeÅ£ul Satu Mare, în care a investit aproximativ un miliard de lei vechi ÅŸi pentru care a încasat circa 21 de miliarde de lei vechi. În contractul de vînzare-cumpărare s-a consemnat că această staÅ£ie de benzină includea ÅŸi un motel cu restaurant ÅŸi un atelier de reparaÅ£ii auto, dar în realitate acestea nu existau decît ca proiect, fiind săpate doar fundaÅ£iile la data încheierii tranzacÅ£iei. SC Hard SRL Bixad a mai făcut afaceri profitabile, prin intermediul naÅŸului Blaga, cu SC Petrolsub SRL Suplacu de Barcău, de la care a preluat produse petroliere în valoare de zeci de miliarde de lei vechi, din care o mare parte nu au fost achitate niciodată furnizorului. SC Hard Bixad figurează si printre principalii furnizori de servicii pentru Petrolsub: săparea de ÅŸanÅ£uri, *ăţarea de ÅŸanÅ£uri infectate, dezafectarea sondelor, ecologizarea perimetrelor petroliere ÅŸi redarea terenurilor către agricultură, lucrări a căror autenticitate era greu de verificat ÅŸi în plus erau suprafacturate.
O altă afacere năşită de Vasile Blaga ÅŸi Viorel CardoÅŸ a fost cumpărarea SC Multimec SA Marghita din judeÅ£ul Bihor, o uzină mecanică tehnologizată în ultimii ani ai regimului comunist, la un preÅ£ mult subevaluat. Cu ajutorul judecătorului sindic Maria RoÅŸca de la Tribunalul Bihor, SC Hard SRL a cumpărat activele SC Multimec SA la preÅ£ul de 4,75 miliarde de lei vechi, deÅŸi o firmă româno-germană făcuse o ofertă de 20 de miliarde de lei vechi. Pentru această afacere, judecătorul sindic Maria RoÅŸca a fost arestată ÅŸi trimisă în judecată de Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Oradea pentru infracÅ£iunile de luare de mită ÅŸi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fiind condamnată definitiv la 10 ani de închisoare. În mod dubios, afaceristul Viorel CardoÅŸ nu a fost audiat ÅŸi propus de parchet, prin rechizitoriu, ca martor al acuzării, iar instanÅ£ele de judecată nu l-au citat ÅŸi audiat ca martor, deÅŸi ar fi trebuit cercetat ÅŸi trimis în judecată cel puÅ£in pentru complicitate la infracÅ£iunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Ulterior, afaceristul Viorel CardoÅŸ a transferat activele SC Multimec de pe SC Hard SRL pe numele său ÅŸi le-a vîndut ca persoană fizică cu bucata, obÅ£inînd aproximativ 40 de miliarde de lei vechi (un milion de euro la data respectivă).
În cursul lunii septembrie 2004, DirecÅ£ia Generală a FinanÅ£elor Publice Satu Mare a constatat, în urma unui control fiscal, că afaceristul Viorel CardoÅŸ a comis, prin operaÅ£iuni frauduloase cu firmele sale SC Hard SRL ÅŸi SC Hard CVI SRL, o evaziune fiscală cifrată la 40,2 miliarde lei vechi, cea mai mare parte a prejudiciului fiind cauzată prin operaÅ£iuni fictive cu mijloace fixe din patrimoniul SC Multimec Marghita. DirecÅ£ia Generală a FinanÅ£elor Publice a sesizat Inspectoratul JudeÅ£ean de PoliÅ£ie Satu Mare, care a început urmărirea penală ÅŸi a trimis dosarul la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Oradea, unde a fost muÅŸamalizat. Finul Viorel CardoÅŸ a părăsit de cîÅ£iva ani judeÅ£ul Satu Mare pentru a se sustrage urmăririi penale ÅŸi lichidării judiciare declansată de Ministerul FinanÅ£elor împotriva firmelor sale SC Hard SRL ÅŸi SC Hard CVI SRL, stabilindu-se în municipiul PloieÅŸti, unde a intrat în afaceri cu tatăl actualei preÅŸedinte a Camerei DeputaÅ£ilor, Roberta Anastase, fost director la societatea petrolieră "1 Mai" PloieÅŸti. În anii 2000, Viorel CardoÅŸ s-a lăudat unor apropiaÅ£i că ar construi case de vacanţă pentru el ÅŸi pentru Vasile Blaga într-o localitate din jurul BucureÅŸtiului, se pare că la MogoÅŸoaia.
Prins în ofsaid cu un hotel de patru stele la Viena
Ultimul fin cunoscut al ministrului Vasile Blaga este afaceristul Dumitru Pop din Satu Mare, poreclit Mitică Ofsaid, căruia i-a năşit recent un copil din a doua căsătorie. Dumitru Pop este cunoscut ca un individ cu antecedente penale ÅŸi afaceri dubioase. În anul 1989 a fost arestat de Procuratura JudeÅ£eană Satu Mare pentru complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei, întrucît a fost prins în timp ce încerca să treacă în Ungaria, pe raza judeÅ£ului Satu Mare, un grup de circa 20 de cetăţeni de naÅ£ionalitate germană din zona Banatului, cărora le-a perceput cîte 20-30.000 lei/ persoană ÅŸi le-a confecÅ£ionat paÅŸapoarte false pe domicilii fictive din judeÅ£ul Satu Mare, cu concursul unor ÅŸefi din MiliÅ£ia JudeÅ£eană Satu Mare. A fost eliberat însă după evenimentele din decembrie 1989 întrucît trecerea frauduloasă a frontierei a fost dezincriminată. În anul 2003, a fost arestat de Serviciul Teritorial al DNA pentru trafic de influenţă întrucît i-a promis directorului SC Florisal SA (firma care s-a ocupat de salubrizarea municipiului Satu Mare), care era învinuit în dosarul fostului primar al municipiului Satu Mare, Horea Anderco, ce fusese arestat de DNA pentru fapte de corupÅ£ie ÅŸi abuz în serviciu, că va rezolva cu procurorul de caz să nu fie ÅŸi el arestat, dacă-i cesionează gratis pachetul majoritar de acÅ£iuni ce-l deÅ£inea la SC Florisal.
Dumitru Pop s-a cunoscut cu Traian Băsescu ÅŸi cu Vasile Blaga după ce primul a devenit primar general al capitalei (în 2000), iar al doilea a preluat ÅŸefia organizaÅ£iei * BucureÅŸti a PD ÅŸi distribuirea lucrărilor publice din capitală. Amîndoi l-au ajutat ca firma sa SC Bella Consulting Construction SRL să primească lucrări publice de milioane de euro în fiecare an: igienizări de ÅŸcoli, care se rezumau la simple spoieli, decolmatări de lacuri, care erau puÅ£in vizibile, întreÅ£inere parcuri, lucrări de canalizare ÅŸ.a. După ce Traian Băsescu a ajuns preÅŸedintele României, iar Vasile Blaga ministru de interne, Dumitru Pop a fost pus în libertate în dosarul în care fusese trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă. La scurt timp, Dumitru Pop i-a vizitat la BucureÅŸti, fiind dus în aceeaÅŸi zi de un taximetrist (Marian R.) la Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor ÅŸi la Palatul Cotroceni. Taximetrul a făcut o escală ÅŸi la Primăria Generală a Capitalei, unde Dumitru Pop s-a întîlnit cu viceprimarul Răzvan Murgeanu, fostul subaltern al lui Traian Băsescu ÅŸi mîna dreaptă a acestuia în afacerile de la Primăria Capitalei, care a primit sarcină să-i ofere noi lucrări publice în BucureÅŸti. Astfel că în perioada 2005-2008, firma Bella Consulting Construction a beneficiat anual de lucrări publice de milioane de euro finanÅ£ate de Primăria Generală a Capitalei. Mai mult, după inundaÅ£iile din 2005 firma lui Dumitru Pop a primit, prin încredinÅ£are directă de la Ministerul Mediului, condus de Sulfina Barbu, lucrări pentru înlăturarea efectelor inundaÅ£iilor în Banat ÅŸi în Moldova, în valoare de circa 10 milioane de euro, deÅŸi firma acestuia nu avea niciun utilaj ÅŸi niciun angajat de specialitate.
După ce Vasile Blaga i-a năşit ultimul copil din actuala căsnicie, Dumitru Pop a cumpărat un hotel de patru stele în centrul Vienei (Reither, din lanÅ£ul Best Western), la care se vehiculează că ar avea o cotă ÅŸi naÅŸul Blaga. Pe lîngă că i-a prosperat firma, în actualul mandat prezidenÅ£ial al lui Traian Băsescu a scăpat ÅŸi de problemele penale, fiind achitat în procesul pentru trafic de influenţă de către instanÅ£ele judecătoreÅŸti din judeÅ£ul MureÅŸ, unde a fost strămutată cauza. În ultimii ani, finul ministrului Vasile Blaga ÅŸi amicul preÅŸedintelui Băsescu a proferat ameninţări cu moartea, transmiÅ£îndu-i că va angaja ucraineni care să-i taie gîtul, la adresa unui fost prefect al judeÅ£ului Satu Mare, actualmente deputat PSD, căruia i-a reproÅŸat implicarea în arestarea sa de către DNA pentru trafic de influentă.
Control total prin nepotism ÅŸi afacerism
În 2005, după ce Vasile Blaga a devenit ministru de interne, soÅ£ia sa a fost angajată ÅŸefă a DirecÅ£iei Juridice ÅŸi de Control din Ministerul EducaÅ£iei, deÅŸi nu avea pregătire juridică. În cursul acestui an, după ce a revenit la putere, ca ministru al Dezvoltării Regionale din 22 decembrie 2008 ÅŸi ca ministru al AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor din 1 octombrie 2009, Vasile Blaga ÅŸi-a implantat o serie de apropiaÅ£i (rudenii, fini, prieteni, foÅŸti subalterni) în fruntea unor instituÅ£ii cheie ale statului român. În prima parte a anului ÅŸi-a instalat doi foÅŸti subalterni din Oradea în fruntea DirecÅ£iei Generale a Vămilor, respectiv pe Radu Mărginean ca director ÅŸi pe Dan Pulbere ca director adjunct. Pe fostul său adjunct Călin Vesa l-a pus director al DirecÅ£iei Vamale Regionale Cluj, care cuprinde toate judeÅ£ele din nord-vestul României (Bihor, Satu Mare, MaramureÅŸ, Sălaj, BistriÅ£a ÅŸi Cluj). Pe consăteana ÅŸi fina sa Ionela Bruchental, care ÅŸi-a pierdut deputăţia, a făcut-o director adjunct la Garda NaÅ£ională de Mediu.
În ultimele două săptămîni, după ce a redevenit ministru de interne, Vasile Blaga l-a numit ÅŸef al Inspectoratului NaÅ£ional al PoliÅ£iei de Frontieră pe chestorul Ioan Buda, fost ÅŸef al DirecÅ£iei PoliÅ£iei de Frontieră Oradea ÅŸi bun amic de-al său din vremea în care era director al DirecÅ£iei Regionale Vamale Oradea. În fruntea DirecÅ£iei Generale AnticorupÅ£ie l-a numit pe comisarul ÅŸef Liviu Popa, care-i este nepot ÅŸi pe care tot el l-a promovat ÅŸef al Inspectoratului JudeÅ£ean de PoliÅ£ie Bihor în 2005. Fina ÅŸi consăteana sa Ionela Pop Bruchental a devenit săptămîna trecută vicepreÅŸedintele Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS).
CireaÅŸa de pe tort este însă numirea recentă în postul de director general al Transgaz MediaÅŸ a celui declarat ca fiind cel mai bun prieten al său, Florin Muntean, fost coleg de armată ÅŸi de facultate ÅŸi mai recent naÅŸ de cununie al fiicei sale. PreÅŸedinte al organizaÅ£iei * MediaÅŸ a PD-L, Florin Muntean a fost director general la Baza Auto Transport MediaÅŸ pînă în 2004, cînd a fost ales deputat la alegerile parlamentare. În anul următor s-a retras din Parlament pentru funcÅ£ia de director general la Transgaz, pe care a deÅ£inut-o pînă în 2007, cînd a fost înlocuit după ce PD a ieÅŸit de la guvernare. În perioada în care a fost director general al Transgaz, Florin Muntean a rămas acÅ£ionar la Baza Auto Transport MediaÅŸ, la care director general a fost numit un alt prieten al lui Vasile Blaga, Valer CriÅŸan. În perioada respectivă, între Transgaz ÅŸi Baza Auto Transport MediaÅŸ au fost încheiate contracte profitabile de sute de mii de euro. Tot în perioada respectivă, mai exact în 2007, Vasile Blaga a primit, conform declaraÅ£iei sale de avere, un împrumut de 500.000 RON (138.000 euro), pe termen de 10 ani, de la bunul său prieten Valer CriÅŸan. Florin Muntean ÅŸi Valer CriÅŸan au fost sponsori importanÅ£i ai campaniei prezidenÅ£iale a lui Traian Băsescu din 2004, cînd ÅŸeful campaniei acestuia a fost amicul lor Vasile Blaga.
Florin Muntean ÅŸi Valer CriÅŸan sînt prieteni buni ÅŸi cu Ioan Lascu, prim-procurorul Parchetului MediaÅŸ de circa 30 de ani. Ioan Lascu este tatăl Procurorului General al României, Laura CodruÅ£a Kovesi, numită în această funcÅ£ie de preÅŸedintele Traian Băsescu în 2005. Aceasta este filiera pe care o procuroare necunoscută din Sibiu a devenit peste noapte ÅŸefa tuturor procurorilor din România ÅŸi sluga credincioasă a preÅŸedintelui Traian Băsescu ÅŸi a ministrului de interne Vasile Blaga. Să fie justiÅ£ie pentru Vasile Blaga ÅŸi prietenii săi!

Unul dintre îmbogăţiÅ£ii politicii postdecembriste
Un vechi proverb glăsuieÅŸte: "Spune-mi cu cine te însoÅ£eÅŸti, ca să-Å£i spun cine eÅŸti". Cred că nu mai e nevoie de comentarii în cazul politicianului postdecembrist Vasile Blaga. Cu asemenea prieteni fini de afaceri, Vasile Blaga a făcut nu numai carieră politică, ci ÅŸi o avere pe măsură. Vasile Blaga este unul din cei mai înstăriÅ£i politicieni din România, deÅ£inînd case ÅŸi terenuri în Oradea ÅŸi în BucureÅŸti, maÅŸini de lux, sute de mii de euro în conturi ÅŸi acÅ£iuni de peste un milion de euro.
Conform declaraÅ£iilor de avere din ultimii ani, ministrul Vasile Blaga deÅ£ine o vilă de 346 mp în Oradea, un apartament de 200 mp în BucureÅŸti (Aleea Alexandru), cumpărat de la senatorul UDMR Verestoy Attila la preÅ£ul de 860.000 de euro, un teren de 378 mp în Oradea ÅŸi un teren de 3 hectare în comuna Cihei-Sînmartin din judeÅ£ul Bihor. În 1991, cînd era prefect al judeÅ£ului Bihor, Blaga a primit în concesiune un teren intravilan pe care ÅŸi-a construit vila din Oradea (strada CloÅŸca nr. 33), în condiÅ£iile în care terenul era revendicat de un localnic (Ioan Aurel Radu), căruia îi fusese confiscat abuziv în 1951. Cu toate acestea, Vasile Blaga a reuÅŸit să devină proprietarul terenului cu sprijinul justiÅ£iei bihorene. În 2002, printr-o hotărîre a Consiliului Local Oradea, lui Vasile Blaga i-a fost atribuit un teren intravilan de 500 mp, în baza Legii nr.42 /1990 privind drepturile luptătorilor din RevoluÅ£ia din Decembrie 1989, fiind încadrat "luptător remarcat prin fapte deosebite" ÅŸi deÅ£inînd certificatul de revoluÅ£ionar nr.664, desi la Stei a fost liniste totală în decembrie 1989. Acordarea acestui teren în baza Legii nr.42/1990 este cel puÅ£in dubioasă în condiÅ£iile în care Vasile Blaga avea o locuinţă în proprietate în Oradea, iar motivul acordării acestui teren nu putea fi altul decît pentru construcÅ£ia unei locuinÅ£e. De altfel, în Legea nr. 341/2004, care a înlocuit Legea nr.42/1990, se prevede în mod expres că atribuirea unui teren intravilan se face doar dacă beneficiarul nu dispune de o locuinţă proprietate personală. În ce priveÅŸte domeniul auto, Vasile Blaga a deÅ£inut în ultimii ani un autoturism BMW, un jeep Freelander ÅŸi o motocicletă Honda.
În ce priveÅŸte participaÅ£iile la diverse societăţi comerciale, Vasile Blaga ÅŸi soÅ£ia sa deÅ£in acÅ£iuni, poliÅ£e de asigurare ÅŸi conturi la SC Petrolsub SA (374.000 acÅ£iuni), Banca Transilvania (280.870 acÅ£iuni), SC Broker SA (8.406 acÅ£iuni), SIF Banat-CriÅŸana (8.000 acÅ£iuni), SC Romania Combi SA (692 acÅ£iuni), Banca Romexterra (248 acÅ£iuni), SC Mobila Alfa SA, SC Hiperion SA, SC UAMT SA, BRD, Bancpost, Raiffeissen Bank, Banca Ion Å£iriac, BCR, ING, Nederlanden. În data de 27 septembrie 2005, Vasile Blaga ÅŸi-a cesionat pachetul de 44% acÅ£iuni deÅ£inut la SC Mobimod SA Oradea, în valoare de 308.000 euro, firmei SC Master SA Oradea, la care era administrator controversatul afacerist Gheorghe Mudura, care a fost cercetat ÅŸi arestat ulterior de DNA pentru spălare de bani ÅŸi evaziune fiscală.
În ultimii ani, Vasile Blaga a deÅ£inut în conturi sute de mii de euro ÅŸi sute de mii de lei (RON). În declaraÅ£iile de avere ale lui Vasile Blaga figurează două împrumuturi dubioase, unul de 600.000 RON de la Doina Stoina ÅŸi unul de 500.000 RON de la Valer CriÅŸan, pe care susÅ£ine că le-a contractat, fără dobîndă, pe termen de 10 ani, în data de 12 iunie 2007. Blaga n-a vrut să furnizeze presei niciun fel de date despre cei doi creditori, rezumîndu-se să spună doar că sînt "doi prieteni". El a motivat că din cele două împrumuturi, totalizînd 330.000 euro la cursul de la data respectivă, a achitat restanÅ£a la locuinÅ£a cumpărată de la senatorul UDMR Verestoy Attila cu 860.000 de euro. Luarea acestor împrumuturi este cel puÅ£in ciudată, în condiÅ£iile în care, conform unei estimări a valorii veniturilor declarate de Vasile Blaga, aceasta s-ar fi cifrat, la data de 14 iunie 2007, la peste un milion de euro. La fel de ciudată este înscrierea de către Vasile Blaga în declaraÅ£ia sa de avere a vînzării unui apartament fiicei sale Agathe Cristina contra sumei de un miliard de lei, deÅŸi în Ardeal ÅŸi la români obiceiul este ca părinÅ£ii să le cumpere nu să le vîndă locuinÅ£e copiilor.

* * *

UriaÅŸa escrocherie patronată de Vasile Blaga ÅŸi derulata de zeci de infractori, în general ofiÅ£eri acoperiÅ£i, care au beneficiat de protecÅ£ia lui Sorin Blejnar - ÅŸeful AdministraÅ£iei NaÅ£ionale a FinanÅ£elor Publice - ÅŸi a complicilor acestuia din ANAF, a fost extrem de simplu de pus în practică. După cum se ÅŸtie, cele mai mari dări, sub forma de accize, statul le încasează din comercializarea produselor petroliere. Taxarea se produce atunci cînd produsele sînt livrate consumatorului final. Banda lui Vasile Blaga a utilizat, însă, un truc ingenios. În baza acestuia, a fost organizată o operaÅ£ie de jaf la nivel naÅ£ional, descoperită abia în urma unei ample investigaÅ£ii a *Å£ii de Conturi a României. În ce constă trucul? Între cel care livrează produsele ÅŸi destinatarul final este interpusă o a treia entitate, un aÅŸa numit antrepozit fiscal. De fapt, un depozit, aparÅ£inînd de regulă unui SRL, pentru care obligaÅ£ia de plată a accizei este suspendată, pînă la livrarea către destinatarul final. În acest scop, sînt antrenate, la nivel naÅ£ional, zeci ÅŸi sute de societăţi bidon, dintre care Curtea de Conturi a descoperit doar o parte. Acestea preiau, sub aspect legal, obligaÅ£ia de a plăti accizele, întrucît, cel puÅ£in scriptic, ele sînt cele care livrează marfa către destinatarul final. Apoi dispar, pur ÅŸi simplu, iar statul nu mai încasează accize. Cum poate să dispară un SRL care este, în realitate sau doar în scripte, un antrepozit fiscal? Este exprem de simplu. Respectiva societate este pe numele unui chinez, a unui turc, a unui cetăţean din spaÅ£iul arab etc., a oricărui cetăţean al altui stat nemembru UE care, la două, trei luni de la efectuarea operaÅ£iei, dispare pur ÅŸi simplu. Nu este nevoie de prezenÅ£a acestuia în România decît două-trei zile. Societatea respectivă devine, astfel, o carcasă. O ficÅ£iune care nu poate fi executată ÅŸi ai cărei reprezentanÅ£i nu pot fi traÅŸi la răspundere legală.
Prin intermediul unor asemenea societăţi fictive, cantităţi colosale de produse energetice au fost astfel "scutite" de plata accizelor. Dar, pentru ca aceste societăţi fantomă să poată fi * la nivel naÅ£ional ÅŸi pentru ca ele să fie puse în conexiune cu societăţile deÅ£inute de infractori de genul ofiÅ£erilor acoperiÅ£i, era indispensabilă asigurarea complicităţii funcÅ£ionarilor din chiar instituÅ£ia chemată să vegheze la modul în care se încasează sumele datorate către stat. Respectiv AdministraÅ£ia NaÅ£ională a FinanÅ£elor Publice.
În această vastă operaÅ£iune sînt antrenate societăţi comerciale care nu mai desfăşoară activităţi de depunere a bilanÅ£urilor financiare la organele fiscale ÅŸi la Registrul ComerÅ£ului. O a doua categorie este alcătuită din societăţi care sînt desfiinÅ£ate apoi foarte repede. O a treia categorie e reprezentată de societăţi comerciale în cazul cărora se cesionează părÅ£ile sociale deÅ£inute de persoane fizice române către persoane fizice străine, prilej cu care este mutat sediul social la adresa antrepozitului. În toate cazurile, însă, este obligatorie complicitatea ANAF, prin autorizarea respectivelor societăţi cu dreptul de a deveni antrepozit intermediar pentru produsele energetice. În aparenţă, în centrul acestei operaÅ£iuni de crimă organizată în domeniul economico-financiar, este ÅŸeful ANAF, Sorin Blejnar, căruia i s-a deschis un dosar penal în urma constatărilor *Å£ii de Conturi. În realitate, Sorin Blejnar este omul de casă al lui Vasile Blaga, complicele, protejatul acestuia ÅŸi beneficiarul unor mari sume de bani rezultate din fraudă. Åži de aceea, nu întîmplător, în ciuda raportului devastator al *Å£ii de Conturi ÅŸi a anchetei penale care se derulează din luna septembrie a acestui an, Vasile Blaga îÅŸi asumă riscul de a determina Guvernul să îl menÅ£ină în funcÅ£ie pe Blejnar ÅŸi să acopere fraudele acestuia. Numai aÅŸa poate fi cumpărată tăcerea lui Blejnar. Åži numai aÅŸa operaÅ£ia frauduloasă poate continua.



Copyright Tricolorul

 

#6 www.schemeloto.ro 30.10.2009 10:02

• Raspunde

Peste 5,4 milioane EURO la Loto 6/49:

www.schemeloto.ro

 

#7 Pleaşcă Vodă 30.10.2009 11:42

• Raspunde

Ura! Ura de români! Am învins România ÅŸi pe români! Ura!
Orice rol am jucat: bulibaÅŸa la paranghelie, în cârciumi la munte ÅŸi la mare, Åžtefan sub burta calului la Bruxelles, cu ruÅŸii, la Londra sau New York, Å¢epeÅŸ cu Å£epe pe gură pentru pesediÅŸti ÅŸi în general pentru români, Nea alecu - am tuns oaia ÅŸi am muls berbecul, Călugarului Vasile - Becali la muntele Athos, porumbelul păcii cu porumbiÅ£a roz în Israel, Bebe plângăciosul din sceneta pentru copii „Dragă Stolo”, "filozoful, chelneriÅ£a ÅŸi tinichigiul" , "raketul recuperator pentru gingaÅŸii pedeliÅŸti pe ÅŸantierele autostrazilor dacilor”, "preÅŸedintele, vânător de voturi” tot se găseÅŸte un vânt cotidian evezist adevărat, un gând imbecil, o realitatetv sau o dudă ţărănistă, un laBe1 trist, care să mă ridice în slăvi, să transforme * sulfuroase în necesităţi… de stat!
Acum joc rolulul “Lupului în blană de oaie” ca să mai înghit niÅŸte voturi după niÅŸte oi!!!
Acestor lichele din media le-am dat mită – impozitul de 16% - din 2004!!!
Pedelisti!!! BăşiÅŸti!!! TârgoviÅŸte!!! TârgoviÅŸte!!! TârgoviÅŸte!!!

 

#8 Fluturul aviar 30.10.2009 13:00

• Raspunde

Lasă că vin eu cu stropitorile ÅŸi-l rezolvăm ÅŸi pe A/H1N1 ăsta!!! Au pedeliÅŸtii noÅŸtri niÅŸte apă choară la PDL-Suceava ÅŸi mai dăm un tun de câteva zeci de milioane de euro!! Să facem ÅŸi noi niÅŸte bani de buzunar!!!

BUZUNARUL LUI BÄ‚SESCU-PDL!!!

 

#9 Eufrosin 30.10.2009 14:56

• Raspunde

Inainte de a actiona pe baza isteriei generate de Streinu-Cercel si promovate cu ajutorul media, nu ar fi rau sa aflam date concrete despre efectele vaccinurilor cu care guvernul insista sa ne intepe:
http://wp.me/pAmVJ-ft
Aici, veti gasi pasii practici pe care ii puteti lua, pentru a evita vaccinarea fortata a copiilor Dvs. Daca nu ati aflat inca, guvernul a hotarat ca ei sa fie injectati in mod fortat, fara consimtamantul Dvs.
Sub eticheta vaccinuri, veti gasi reportaje filmate cu victimele din strainatate ale acestei campanii de genocid dezlantuita de catre "elitele" globaliste.
Cazul tinerei femeie de 25 de ani din SUA, este in special socant. Articolul este intitulat "Vaccin distrugator, caut amatori".
Articolul cap-de -pagina, esto o adevarata bomba lansata recent in lumea medicala: Celalalt vaccin (HPV) cu care dr. Cercel vrea sa ne otraveasca fiicele, a fost delcarat ca fiind ineficient si de-a dreptul daunator.
Aflati pe Lumea dupa Eufrosin, cine a facat aceste declaratii si de ce!

 

#10 www.schemeloto.ro 30.10.2009 17:23

• Raspunde

Duminica, peste 5,4 milioane EURO la Loto 6/49:

www.schemeloto.ro

 

Vezi toate »