NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO

de Bogdan Cristea Postat la: 26.12.2010 19:35 Ultima actualizare: 10.10.2011 16:12

NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO

· Lucrările de modernizare a muzeului bucureştean, începute în urmă cu doi ani, sunt aproape de final, publicul urmând a se bucura, de la începutul lui 2010, de noutăţile şi atracţiile costisitoare cu care clădirea de la Şosea îi va întâmpina

"Antipa" devenise, în ultimele decenii, un loc comun pentru a desemna ideea de vechitură, iar muzeul de ştiinţe ale naturii ce poartă respectivul nume ajunsese nefrecventabil, părând condamnat definitiv la desuetudine. Piesele amalgamate şi prezentate plictisitor, lipsa unei comunicări cu publicul, spaţiile aglomerate au făcut ca un muzeu valoros şi interesant în sine să fie desconsiderat, deşi, în momentul în care a fost gândit de Grigore Antipa, la începutul secolului al XX-lea, era unul dintre cele mai moderne muzee de acest gen din Europa.

· De doi ani clădirea ce-l adăposteşte s-a închis însă, suferind modificări radicale de concepţie, care au costat aproape 13 milioane de euro, sumă alocată de Ministerul Culturii. Directoarea adjunctă a Muzeului Antipa, Ioana Matache, ne-a asigurat că lucrările de modernizare au fost efectuate în proporţie de 85% şi a promis că la începutul lui 2011 vizitatorii vor avea din nou acces în muzeu, unde vor fi întâmpinaţi, pe lângă obişnuitele animale, insecte, schelete sau roci, şi de facilităţi tehnologice de ultimă oră.

· Preţurile biletelor de intrare nu vor fi, totuşi, afectate de toate aceste schimbări costisitoare, deşi directoarea admite că ele ar putea fi influenţate de evoluţia generală a preţurilor. În principiu, însă, muzeul va rămâne accesibil, din punct de vedere financiar, publicului larg.

Scenariul care a trezit fosilele la viaţă

Prima schimbare semnificativă de la "Antipa" este aceea că animalele nu mai sunt prezentate publicului sistematic, pe grupe şi subgrupe, ca la nesuferitele ore de biologie de la şcoală, ci în aşa-numitele "diorame", care sunt, de fapt, nişte vitrine ce expun animalele în mediul lor de viaţă, refăcut, în mod artificial, cu efecte speciale de sunet şi lumină, după modelul marilor muzee occidentale.

GALERIE FOTO

Fiecare dioramă, care înfăţişează câte o bioregiune din fauna României sau din cea mondială, de la mediul acvatic la cel alpin, este concepută după un anumit scenariu, menit să atragă privirile vizitatorilor, care vor fi încurajaţi să afle detalii despre diversele animale accesând infotouch-urile instalate în faţa fiecărei vitrine. Conceptul care stă la baza reorganizării muzeului este, de altfel, interactivitatea, cei ce vor veni la muzeu nemaiasistând pasiv la o înşiruire oarecare de exponate, ci căutând şi descoperind ei înşişi informaţia. Vor fi proiecţii în spaţii special amenajate, plasme la tot pasul, holograme. Până şi pardoseala unor încăperi a fost modificată, fiind supraînălţată, din sticlă transparentă, pentru a lăsa impresia de modernitate.

Lucruri necunoscute din viaţa Muzeului Antipa

Ceea ce se ştie, în general, despre "Antipa" este că adăposteşte animale, schelete, organe păstrate în formol sau pietre. Puţini ştiu însă cum ajung aceste piese în muzeu şi mai ales cum se conservă ele, în condiţiile în care tot ceea ce este organic e supus unor riscuri majore. Directoarea Ioana Matache a explicat pentru gândul cum sunt achiziţionate azi exponatele: "Noi avem un patrimoniu de peste două milioane de piese. Acest patrimoniu a fost realizat şi sporeşte an de an prin colectări de pe teren, expediţii, donaţii, schimburi între muzee. De colectat, nu mai colectăm decât nevertebrate şi în special insecte, pentru că acum nu se mai colectează mamifere, păsări, nu mai spun că nu mai ai voie nici să le vânezi, darmite să le aduci din altă ţară. Noi am mai făcut, de-a lungul timpului, nu atât cât ar fi trebuit, expediţii în Brazilia, Indonezia, ţări din jurul Mării Mediterane, de unde am adus insecte şi nu numai". Cât priveşte "prepararea" insectelor, aceasta e un proces laborios, care începe prin colectarea lor prin "cosire", trierea, clasificarea şi etichetarea noilor "piese" de către specialiştii muzeului în zoologie.

· Aducând vorba de specialişti, directoarea se plânge că lipsa remuneraţiei consistente, la nivelul pregătirii lor, îi îndepărtează pe mulţi dintre biologii de la "Antipa", aşa-numiţii taxonomişti, de viaţa ştiinţifică: "S-au împuţinat aceşti specialişti în ultimii ani. Sunt oameni foarte valoroşi, dar nu sunt plătiţi la valoarea lor. E păcat, pentru că ei cu asta se ocupă, cu identificarea şi clasificarea animalelor, şi multe specii dispar astăzi fără să fie cunoscute. Am avut specialişti care au fost nevoiţi să plece în alte părţi".

Despre conservarea animalelor şi insectelor, Ioana Matache precizează că este în egală măsură dificilă şi costisitoare, necesitând aparatură şi substanţe speciale: "Noi facem în primul rând o conservare preventivă, avem nevoie de umidificatoare, dezumidificatoare, etanşeitate perfectă, camere cu climatizare. Folosim şi substanţe conservante. Momentan, folosim naftalina, pentru că este cea mai eficientă, dar încercăm să o înlocuim. Am utilizat şi camfor, însă am renunţat, fiindcă se evapora prea repede şi avea un miros foarte înţepător".

Ce poţi găsi în cel mai modern muzeu din România

În afară de modificările aduse sălilor de expoziţie, muzeul va cuprinde şi o serie de spaţii, a căror lipsă a atras multe critici în trecut: o sală multimedia cu dotări de ultimă generaţie, un laborator pentru copii, unde cei mici vor putea studia singuri, la microscop, diverse organisme şi se vor putea juca, un magazin de suveniruri, o cafenea, precum şi locuri de odihnă şi informare. La magazinul de suveniruri vizitatorii vor putea cumpăra obiecte personalizate, ce ţin de specificul muzeului, dar şi de promovarea imaginii acestuia. Deocamdată, obiectele comercializate nu se cunosc, ele urmând a fi o surpriză.

Toate aceste accesorii, ca şi întreaga regândire a spaţiului expoziţiei publice vor face din Muzeul Antipa "cel mai modern muzeu din România", promite directoarea Ioana Matache. În plus, aceasta este de părere că instituţia pe care o conduce va putea rivaliza şi cu muzee similare, mult mai celebre, din lume: "În mod sigur va fi comparabil cu marile muzee de istorie naturală din Europa: Berlin, Viena, Geneva, dar şi de la Toronto şi Beijing, muzee pe care specialiştii noştri le-au vizitat în ultimii doi-trei ani".

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine