Numărul elevilor obezi s-a dublat în ultimii opt ani
Hrana nesănătoasă la care are acces orice elev a făcut ca numărul de obezi să crească cu sută la sută faţă de anul 2000 /// Foto: Octav Ganea
Mesele neregulate constând din dulciuri, snacksuri şi
grăsimi, pe de o parte, şi ocolirea practicării sportului au dublat
numărul de elevi obezi în toate ciclurile de învăţământ: de la
şcoala primară la liceu
Obezitatea în rândul elevilor devine unul dintre fenomenele cu cea mai rapidă cotă de creştere, numărul cazurilor de copii supraponderali dublându-se în ultimii opt ani. Cei mai afectaţi sunt elevii de şcoală primară, însă efectele proastei alimentaţii şi a lipsei de mişcare se văd şi în cazul colegilor mai mari. Dacă, în 2001, în clasa a IV-a obezitatea neendocrină a fost de 1,6%, în 2008, a ajuns la 3,6%. La clasa a VIII-a, prevalenţa obezităţii înregistrate anul trecut a ajuns la 3,6%, în condiţiile în care în urmă cu şapte ani era de 1,7%, iar în cazul celor aflaţi în clasa a XII-a ponderea obezităţii a crescut de la 1,4%, în 2001, la 2,8%, în 2008. Datele reies dintr-un studiu realizat de Institutul de Sănătate Publică din Bucureşti, autorul cercetării, conferenţiarul Aurelia Cordeanu, arătând că principala cauză este alimentaţia defectuoasă şi nerespectarea orarului meselor: "Majoritatea copiilor obezi servesc mai multe gustări pe parcursul unei zile, constând în dulciuri şi snacksuri, rareori consumând fructe. În alimentaţia copiilor şi adolescenţilor supraponderali şi obezi se regăseşte de mai multe ori pe zi consumul de produse fast-food, dulciuri şi băuturi răcoritoare carbogazoase. Astfel că, în structurarea regimului de activitate şi odihnă, sunt prezenţi numeroşi factori de risc, dintre care cei mai importanţi vizează regimul alimentar dezechilibrat, cu consum crescut de alimente hipercalorice, activitatea fizică redusă, sedentarismul şi durata insuficientă a somnului".
Copiii preferă să piardă un picior decât să fie obezi
Pe lângă gravele probleme de sănătate, precum bolile cardiovasculare şi diabetul, pancreatita, afecţiuni ale ficatului, calculi biliari, sau disfuncţii ale stomacului, probleme respiratorii şi probleme ortopedice, excesul de grăsime acumulat în jurul taliei copilului are şi efecte de natură psiho-socială grave.
Cercetările arată că acei copii care suferă de obezitate consideră că această boală este un handicap fizic mai mare decât pierderea unui picior. "Copiii obezi nu au încredere în ei şi sunt nemulţumiţi în ceea ce priveşte aspectul lor fizic. De cele mai multe ori prezintă complexe de inferioritate şi autostimă relativ scăzută, aceste comportamente fiind adesea accentuate de anturaj prin ironii şi porecle. Pentru copiii obezi, îndepărtarea de la jocuri este şi ea o formă de stigmatizare socială deşi, adeseori, persoanele obeze devin adevăraţi confidenţi, situaţi în urma unor persoane pe care le invidiază în secret. De asemenea, copiii şi adolescenţii obezi sunt mai predispuşi să aibă rezultate slabe la învăţătură, perspective mai reduse în găsirea unui loc de muncă şi să fie izolaţi social", precizează raportul.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















2 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Probleme Lecţie de management
Directorii de partid fac cum vrea muÅŸchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008
Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet
Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii
Un director de ÅŸcoală din CălăraÅŸi este acuzat de mai mulÅ£i colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greÅŸeală a directorului Adrian Melente, de la Åžcoala Generală Nr. 1, CiocăneÅŸti, este aceea că nu cunoaÅŸte legile ÅŸi ar fi putut aduce în stare de repetenÅ£ie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opÅ£ional ore de educaÅ£ie tehnologică, anul trecut. EducaÅ£ia tehnologică nu este însă o disciplină opÅ£ională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opÅ£ional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaÅŸi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.
„GreÅŸeala e că e trecută nota, acum constat ÅŸi eu, în aceeaÅŸi rubrică ÅŸi pentru opÅ£ional, ÅŸi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanÅ£ii inspectoratului ÅŸcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. MenÅ£ionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuÅŸesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa ÅŸcolară. După atâtea erori ÅŸi ezitări, cuvântul ultim a aparÅ£inut elevilor, care nu ÅŸi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opÅ£ional în clasa a VII-a.
Absolvent al Universităţii de StiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară din BucureÅŸti ÅŸi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obÅ£ional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului ÅŸi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al ÅŸcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuÅŸului ÅŸi să-l mute disciplinar la altă clasă, aÅŸa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.
SancÅ£iunea inspectoratului – calificativul „bine“
Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi ÅŸi că a aprobat modificarea orarului ÅŸcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an ÅŸcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul ÅŸcolar, pentru că a avut niÅŸte probleme ÅŸi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ÅŸtia cu siguranţă unde anume se trimit contestaÅ£iile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul ÅŸcolar ne-a spus că directorul „a ieÅŸit bine la inspecÅ£ie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancÅ£iuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancÅ£ionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancÅ£ioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector ÅŸcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcÅ£ie anul trecut.
Toate acuzaÅ£iile au fost respinse de directorul Åžcolii CiocăneÅŸti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în ÅŸcoală.
Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice
Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de ÅŸcoli au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie de inspectoratele ÅŸcolare, pe criterii politice, ÅŸi nu pe criterii de performanţă managerială. În BucureÅŸti, 100 de directori au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie.
ExplicaÅ£ia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul AdomniÅ£ei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori ÅŸi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiÅ£i cu delegaÅ£ie directorii ÅŸi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preÅŸedinte al Comisiei NaÅ£ionale.
ConsecinÅ£ele acestor „politici educaÅ£ionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ÅŸtiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obÅ£ine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenÅ£i, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiÅ£i, cât ÅŸi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este ÅŸi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obÅ£inute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alÅ£i 76 au fost eliminaÅ£i pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuÅŸit să obÅ£ină note peste 7
Foarte bine! Eliminati toate orele de sport din orar, va fi si mai bine... in curand zeczecii astia nu vor mai stii nici sa umble pe jos!?! Rusine pentru fiecare imbecil care a condus si conduce destinele invatamantului romanesc!?!