Oamenii politici salută prezenţa scutului antirachetă american în România, dar se tem de reacţia Rusiei
Oamenii politici salută prezenţa scutului antirachetă american în România, dar se tem de reacţia Rusiei
REACŢII Majoritatea politicienilor români spun că adăpostirea pe teritoriul naţional a unor elemente de scut antirachetă este un pas important pentru securitatea României, dar avertizează că vestea nu va fi bine primită de Rusia
Punerea României la adăpost de atacuri cu rachete este un pas important pentru securitatea naţională, spune majoritatea politicientilor, amintind, însă, că o astfel de decizie implică şi riscuri. "Este un succes politic, diplomatic, militar şi strategic al României (...) Înseamnă, scurt pe doi, garanţii de securitate maxime la adresa României", a declarat premierul Emil Boc. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, s-a arătat mai prudent în declaraţii. "Sunt şi riscuri. În clipa în care adăposteşti astfel de elemente pe teritoriul naţional te expui şi la riscuri explicite din partea celor împotriva cărora se creează un astfel de scut", a spus liderul social-democrat, în timp ce fostul şef al statului Ion Iliescu s-a mărginit doar să remarce că: "Eu aş fi împotrivă, dar...". Liberalul Teodor Meleşcanu, fost ministru de Externe şi actual preşedinte al Comisiei de apărare din Senat, nu crede că relaţia Bucureştilor cu Moscova va fi afectată. "Situaţia va fi una mai favorabilă decât în prezent". (D.R.)
Emil Boc, prim-ministru
Prezenţa pe teritoriul României a unor vectori în cadrul programului, înseamnă, scurt pe doi, garanţii de securitate maxime la adresa României. Preşedintele a spus foarte clar că nu este îndreptat împotriva Rusiei un asemenea mecanism, ci este vizat Orientul Mijlociu
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe
Aşteptăm detaliile acestui proiect şi o dezbatere robustă şi democratică în jurul acestei teme. În clipa în care adăposteşti astfel de elemente pe teritoriul naţional te expui şi la riscuri explicite din partea celor împotriva cărora se creează un astfel de scut
Mircea Geoană, preşedintele Senatului
Este necesar să avem un dialog diplomatic cu cei care au nelămuriri, pentru a releva participarea României la lupta împotriva riscului global, cum este terorismul. E absolut necesar de clarificat că acest proiect nu vizează interesele de securitate ale nimănui
Titus Corlăţean, senator PSD
Este consecinţa logică a unei acţiuni externe a României începând cu momentul aderării la NATO. Probabil, va stârni nervozitate ceva mai la Est, aşa cum a stârnit nervozitate şi faţă de Polonia şi Cehia anteriorul proiect american legat de scutul antirachetă
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine













16 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Ma j.i.g.o.d.i.e de roman, tu saluti sau nu venirea scutului american antiracheta in Romania?
SONDAJ:
http://www.sondaje.php0h.com/w_antiracheta.php
Daca nu-i putem avea pe cehi, unguri si polonezi, ne multumim si cu romanii; oameni de clasa inferioara, dar tot oameni. Daca ii tinem din scurt putem face treaba si cu romanii
Pentru noua ordine mondiala instalarea scutului antiracheta ca program StarWars este unul benefic si foarte important pentru Romania. Viitorul nu prea indepartat va demonstra utilitatea lui, dar mai ales importanta Romaniei in zona! In ce-i priveste pe cei ce au postat mai sus, acestia sunt niste unguri sovini, pe care l-a dat de gol limbajul de ura dementa si denigrare a romanilor. Pe acesti unguri ii deranjeaza orice reusita a Romaniei si mai ales frustrarea ca Ungaria nici nu mai este bagata in seama, in ciuda lobby-ului si masinatiunilor specifice pe care le intreprind la nivel planetar. Vorba PDL-ului, ciocu mic ca astia sunt la putere, cu ....UDMR! Bine ca-au pus astia mana pe romanica, da' sa vedem pana cand?
Am o singura intrebare: Cine e betivul ala din poza, cu pungi sub ochi si moaca de "left behind"?
Eu cred ca acest scut nu ne va apara de rusi, ci ne va aduce mai multe necazuri, pret mai mare la gaze sau chiar inchiderea conductei, relatii incordate, cheltuieli suplimentare pentru a cumpara armele americane de mana a doua (iar Romania va deveni cimitirul armamentului care trebuie casat in America), riscul imbolnavirii populatiei din cauza componentelor acestor arme, suspiciuni din partea organismelor internationale (inchisori pentru teroristi pe teritoriul nostru), pozitia de sluga vesnic prea plecata in fata unchiului Sam, conflicte cu soldatii americani care vor deveni vedete intr-un spatiu pe care-l vor asemui unui Est salbatic, etc, etc. Vai de noi, cu ai nostri boi!
*, beshi rpd de aici pana nu te calc cu bocancu pe koaie, ok ? poate iti bag si o bucata de carbid in *, sa te mai saturi in mortzii mamii tale de spamat.
Fratilor, ce semneaza politicieni nostri acum nu-i ceva de bine. Voi chiar credeti ca americanii fac ceva sa ne ajute pe noi? Din contra, astia o sa fure si zaharu din ceai romanilor, o sa vedeti. Avand armata americana pe teritoriu nostru aduce numai razboi la granitele noastre. Americanii sau orientat acolo dupa ce toate tarile (mai civilizate si mai capabile ca noi ce-i drept) au refuzat pentru ca stiu riscurile sunt peste beneficii....care defapt nici nu sunt. Americani sunt bankrupt si in viitorula propiat se vede a incepe inca un razboi mondial ca americanii au dusmani oriunde te-ai duce inafara de romania precum se vede si chestia asta va face dusmani lor numai sa ne bombardeze pe noi si sa ne implice in razboiul lor. Radiatele care aceste chestii le da vad ca nici nu se discuta de asa ceva...de ce? politicinei crezi ca nu au fost informati sau ascund ceva?...eu cred ca cel din urma e mai valabil.
Oameni politici ? Deseuri profesionale intrate in politica pentru asi aranja afcerile personale ! Nu-i intereseaza problemele tarii !
mey frumosii satului scutul nu e pentru rusi e pentru Iran...au aia pe terminate bombardeaua atomica...cred ca si rusii ar vrea vreun scut...in rest vorba lui deceneu...dacii aveau sulite da' scuturi *!!!
Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010
Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...
Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?
DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.
SURSÄ‚ DE ÎMBOGĂŢIRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.
Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UD MR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.