Oficiul Român pentru Adopţii insistă pentru reluarea adopţiilor internaţionale

Oficiul Român pentru Adopţii insistă pentru reluarea adopţiilor internaţionale

La şase săptămâni după respingerea de către Guvern a memorandumului propus de Oficiul Român pentru Adopţii (ORA) pentru reluarea adopţiilor internaţionale, acelaşi Oficiu revine cu un proiect legislativ de modificare a legislaţiei adopţiilor, în care un capitol este dedicat… adopţiilor internaţionale. Proiectul a fost prezentat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, de şeful ORA, secretarul de stat Bogdan Panait. Amintim că premierul interimar Emil Boc a declarat că nu susţine memorandumul propus de subordonatul său Panait, chiar a doua zi după ce iniţiativa a fost criticată, prin intermediul ziarului Gândul, de baroana Emma Nicholson, parlamentar britanic, fost europarlamentar - raportor pentru România în perioada negocierilor de aderare.

Adopţia internaţională - posibilă doar dacă nu se realizează adopţia naţională

Conform proiectului ORA, adopţia internaţională va putea fi realizată şi de unchii sau mătuşile copilului adoptat sau chiar de orice cetăţeni români (chiar dacă nu sunt rude ale copilului), cu reşedinţa în străinătate. În prezent, adopţiile internaţionale se pot face doar de rudele de gradul II ale copilului, respectiv bunici.

Ce-i drept, încredinţarea către o persoană care nu este rudă a copilului şi care va pleca cu copilul în afara ţării, se va putea face doar dacă adopţia naţională a eşuat. Pe de altă parte, Panait susţine că adoptatorul nu se va putea stabili cu copilul decât într-un stat care are sau va avea convenţii încheiate cu ţara noastră, pentru monitorizarea post-adopţie a copiilor adoptaţi din România, timp de cel puţin 2 ani de zile. "Ne-am propus să avem încheiate convenţii cu statele unde există o asemenea atracţie pentru cetăţenii români care pleacă acolo cu copii din România adoptaţi", a declarat Panait. Acesta a ocolit, astfel, răspunsul la o întrebare directă, care viza tocmai modul în care se va realiza monitorizarea post-adopţie în cazul adopţiilor internaţionale, respectiv felul în care se va evita ca adoptatorii de cetăţenie română să lucreze în beneficiul lor şi al unor agenţii străine specializate în adopţii internaţionale, astfel încât copiii să ajungă la alte familii, după ieşirea din ţară.

Fost oficial de la Protecţia Copilului: "Odată ce un copil adoptat părăseşte ţara, e ca şi când ar intra într-o gaură neagră"

România avea convenţii de monitorizare post-adopţie cu mai multe state, chiar în perioada de vârf a adopţiilor internaţionale, înainte de instituirea Moratoriului asupra acestora, în octombrie 2001. Doar că aceste convenţii nu au funcţionat niciodată. Din momentul în care un copil părăseşte România, încredinţat spre adopţie, statul român nu mai are nicio putere de intervenţie reală în beneficiul acestuia. Dacă monitorizarea post-adopţie nu se face conform convenţiei încheiate, statul român poate cere explicaţii autorităţii competente din statul în care se află copilul şi cam atât. Chiar dacă nu se primeşte vreun răspuns, procedurile juridice de anulare a adopţiei şi de repatriere a copilului ar fi prea complicate şi ar dura prea mult. Nu s-a putut face nimic nici în cazul copiilor în cazul cărora adopţia se ştie că a fost nereuşită (din relatări ale presei din ţara respectivă). "Din punctul meu de vedere, odată ce un copil adoptat părăseşte ţara, e ca şi când ar intra într-o gaură neagră. De cele mai multe ori, nu se mai află nimic de soarta lui. S-au făcut numeroase demersuri la Ministerul Justiţiei, chiar şi în perioada în care era acolo Monica Macovei - fără niciun rezultat", spune Mariela Neagu, fost secretar de stat la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC). De altfel, chiar şi Bogdan Panait recunoaşte: "După ce adoptatorul sau familia adoptatoare pleacă din România, practic, se pierde orice legătură cu copilul. Caz concret, cu un copil rrom adoptat cu multe semne de întrebare. Imediat după decizia Tribunalului, copilul a fost scos din România şi i s-a pierdut urma".

Panait e… "Pentru Copiii Noştri"

Preşedintele ORA dă, însă, asigurări, că asemenea practici nu se vor repeta, în viitor. Aceste asigurări vin, însă, din partea unui personaj controversat. Bogdan Panait a fost secretar general şi director al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţii (ANPCA) între anii 1998-2002, adică tocmai în perioada de vârf a adopţiilor internaţionale, când aceasta devenise o afacere cu multe zerouri (în dolari). Apoi, a lucrat pentru sau a colaborat cu agenţii care s-au ocupat de adopţii internaţionale şi au militat pentru ridicarea Moratoriului: Fundaţia "Bulgăraşii de aur", Asociaţia "Pentru Copiii Noştri", Fundaţia SERA. În perioada Moratoriului, aceste agenţii s-au specializat în contracte cu statul, pentru realizarea unor adăposturi pentru copii. În decembrie 2008, Curtea de Conturi i-a imputat lui Bogdan Panait un prejudiciu de 1,3 milioane de lei, din cauza unui contract păgubos încheiat în septembrie 2006, ca secretar de stat la ANPDC, cu… Asociaţia "Pentru Copiii Noştri", la care lucrase anterior (între anii 2002 - 2005).

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine