ONG-urile: Două treimi dintre găinile din România sunt stresate: Ouăle românilor sunt de proastă calitate

de Raluca ION Postat la: 09.02.2010 20:39 Ultima actualizare: 09.02.2010 21:36

ONG-urile: Două treimi dintre găinile din România sunt stresate: Ouăle românilor sunt de proastă calitate

Organizaţia "Vier Pfoten" a anunţat, marţi, că ouăle pe care le mănâncă românii sunt de proastă calitate. Motivul: provin de la găini stresate, chinuite şi necorespunzător hrănite. "Aberaţii", zic crescătorii de păsări.

Reprezentanţii organizaţiei pentru protecţia animalelor "Vier Pfoten" spun că două treimi dintre ouăle româneşti provin de la găini crescute în baterii, cuşti nu mai mari decât o coală de hârtie, şi hrănite cu vitamine sintetice, medicamente şi furaje modificate genetic. Nu doar hrana, dar şi stresul pe care l-ar îndura găinile, chinuite în baterii ar face astfel ca ouăle să nu fie ca la carte: "Hormonul stresului se transferă şi în ouă şi de acolo la consumatori, pentru că acesta nu este distrus prin fierbere", spune Gabriel Păun, coordonatorul campaniei "Ştampila de pe ou", prin care Vier Pfoten vrea să-i facă pe români atenţi la cifrele imprimate pe coaja ouălor.

Ştampilele care încep cu cifra 0 arată că ouăle provin de la găini crescute în aer liber şi hrănite cu hrană ecologică, iar 1 că găinile au fost crescute în aer liber şi hrănite cu hrană de bună calitate, dar ne-ecologică. De evitat sunt, în opinia reprezentanţilor "Vier Pfoten", acele produse a căror ştampile încep cu 2 şi 3: arată că găinile au fost ţinute în baterii şi nu prea sănătos hrănite, cea mai proastă mâncare primind-o găinile care fac ouăle inscripţionate cu cifra 3. "Am demarat acestă campanie după ce am văzut rezultatele preliminarii ale unui studiu, care arată că oamenii nu ştiu ce înseamnă ştampila de pe ou. Noi vrem ca găinile să nu mai fie crescute în baterii, mai ales că o directivă europeană spune că din 2012 trebuie eliminate total bateriile". Şi Gheorghe Mencinicopschi, directorul ştiinţific al Institutului de Cercetări Alimentare spune că din 2012 UE vrea ca găinile să nu mai crească în baterii şi crede că ouăle provenite de la o găină prost hrănită nu au cum să fie sănătoase. "Este bine ca oamenii să înveţe să citească ştampila de pe ouă şi să cumpere numai ouă ştampilate cu 0 şi cu 1".

"Cifrele sunt eronate"

Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România, spune că membrii acesteia îi vor da în judecată pe "Vier Pfoten" şi pe Gheorghe Mencinicopschi. "Lucrurile spuse de ei sunt eronate, UE nu vrea eliminarea bateriile, ci doar îmbunătăţirea lor: vor fi extinse de la 500 cm 2 la 750 cm 2, vor avea un cuibar, o stinghie. În toată lumea, păsările sunt crescute la cuşti, noi mâncăm astfel de ouă de 60 de ani. UE a luat iniţiativa marcării cu 0, 1 şi 2, dacă consumatorul va dori să cumpere doar ouă marcate cu 0, ecologice, asta o să facem, o să creştem găinile ecologic. Dar acestea sunt de trei ori mai scumpe". Reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor spun că în România funcţionează 168 de ferme de găini ouătoare. Dintre acestea, 108 utilizează sistemul de creştere în baterii (34 exploataţii comerciale deţin cuşti îmbunătăţite, iar 74, neîmbunătăţite), şi 60 folosesc sistemul de creştere la sol şi sistemul ecologic. Ei adaugă că legislaţia europeană permite folosirea cuştilor neîmbunătăţite până în 2012 şi dau exemplul Poloniei, unde 75% din producţia de ouă este obţinută de la găini crescute în astfel de cuşti.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

23 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Nu stiam ca romanii fac oua! 9.02.2010 21:27

In alta ordine de idei,
Ce parere aveti despre actorul, omul de afaceri si politicianul Florin Calinescu?
http://sondaje.php0h.com/florincalinescu.php

 
#2 Claudiu 9.02.2010 21:43

...aflam de la "experti" si cum anume dauneaza sanatatii produsele respective. Ori e pe principiul "toxine, fratilor !", dar nu le auzi niciodata menionate - nici macar pe una....

 
#3 dan oradeanul 10.02.2010 00:11

stiam de mult care este semnificatia inscriptionarii oualor, dar parol, am facut o verificare in Real si nu existau decat oua provenite de la gaini tinute in baterii(adica 3). De fapt au fost mai mule verificari realizate succesiv in timp. si atunci ce era sa fac?

 
#4 clau 10.02.2010 00:30

Dragii mei gurnalisti, o rasa de gaini ouatoare n-are cum sa fie ,Citez ,,prost hranita''. Dintr-un motiv foarte simplu, ajungi la faliment. Ouatul nu porneste si se opreste asa cum aprindeti voi becurile la birou. In traducere, daca esti un creator de retete tampit, s-ar putea sa-ti cada ouatul pentru vreo doua saptamani. Saptamani in care gaina trebuie sa consume. Un fel de buzunar spart din care-ti tot curg monede. Cam 115 g de furaj mananca o gaina pe zi. Furaj calculat la mare arta. Acuma sa spun ca aminoacizii sau vitaminele ar fi doar din surse naturale as minti. Insa v-as minti si daca v-as spune ca pretul unor astfel de oua ar fi la fel cu cel al oualor 3. Si mai cred ca astia de la Vier Pfoten n-ar fi dispusi sa plateasca diferenta. Pana la urma totul se reduce la bani

 
#5 e.t 10.02.2010 03:18

doar nu o sa duceti gainile la psiholog?fratilor, voi nu va uitati ce se intampla prin tara?ce ar fi daca ar mari spatiul/gaina intr-o crescatorie?ar fi mai putine gaini, mai putine oua, deci preturi mai mari. Credeti ca ne permitem, noi, ca stat de doi bani ce suntem, sa facem asta?lumea crapa de foame prin tara si voi spuneti ca avem gaini stresate?

 
#6 Flo 10.02.2010 07:24

Am cuparat o cut.cu oua ecologice nesigilata.Primul ou pe care am vrut sa-l folosesc s-a "scurs"pe mainele mele de cum l-am ciocnit.Stricaciune !Din 10 ,6 au fost tulburate .Am dat o caciula de bani pe ele.Cine ma asigura pe mine ca ouale ecologice sunt facute de gaini fericite?De unde sa deduc eu asta?Cutiile sunt neasigurate si oricine poate pune oua "stresate"si sa mi le vanda ca fiind ecologice.Este o inselatorie fara margini.

 
#7 Crescator de gaini 10.02.2010 08:30

observatie
...mai sunt si oameni care judeca, nu numai tampiti.

 
#8 Comoara uitata de bugetul Boc 10.02.2010 08:33

30 miliarde de euro la negru
Economia subterana, cat trei imprumuturi de la Fondul Monetar

La suma de 30 de miliarde de euro se adauga banii proveniti din criminalitate si contrabanda, care sunt greu de estimat chiar si de autoritati
Andrei Luca Popescu
Joi, 14 Ianuarie 2010
» Economia subterana, ferita de ochii autoritatilor, face cat trei imprumuturi de la FMI: cel putin 30 miliarde euro, adica aproape un sfert din PIB. Bugetul intocmit de Guvernul Boc nu are acces la acesti bani in lipsa unor masuri puternice pentru a-i scoate la lumina
.

» Specialistii spun ca, fara Fisc si justitie care sa-si faca treaba, munca la negru si fraudarea TVA raman principalii factori de propagare a economiei subterane. Reducerea fiscalitatii nu ar face minuni intr-o civilizatie sud-est europeana, unde

fentarea statului tine deja de cultura locala.

Bugetul pentru 2010 nu difera de cele din anii trecuti decat prin dimensiunile mai reduse, Guvernul Boc nereusind sa gaseasca surse alternative de venituri, mai ales intr-un an de criza economica. O comoara pana la care nici un guvern autohton nu a reusit sa gaseasca drumul ramane si anul acesta economia subterana: banii rulati la negru, neimpozitati, si taxele ocolite prin frauda. In primele noua luni ale anului 2009, era vorba despre cel putin 30 miliarde euro, adica 24% din Produsul
Intern Brut al Romaniei. "Acesta e doar

varful aisbergului", ne-a spus Andreea Vass, consiliera pe probleme economice a premierului Emil Boc. La aceasta suma se adauga banii proveniti din criminalitate si contrabanda, care sunt greu de estimat pana si de catre autoritati. Munca la negru reprezinta in jur de 50% din economia subterana, iar fraudele fiscale pentru
neplata TVA se ridica la 20% din banii care scapa anual printre degete Guvernului, conform estimarilor oficiale. Nici un guvern nu a luat pana acum vreo masura eficienta impotriva acestor fenomene, iar Guvernul Boc abia acum pare sa se apuce de treaba. "A fost prima problema pe care am supus-o dezbaterii in culisele Guvernului, iar premierul este dispus sa pornim la drum cu motoarele turate la maximum", ne-a asigurat Vass, care a spus ca primele domenii pentru care se va intari controlul vor fi agricultura, constructiile, restaurantele si turismul, cele mai expuse evaziunii fiscale.

Economistul Daniel Daianu, fost ministru al Finantelor, spune insa ca, "intr-o perioada de criza, este foarte greu sa scada economia subterana" si ca * ar fi trebuit luate dinainte. Specialistul considera ca scaderea fiscalitatii, mai ales in acest moment de criza, nu este o solutie: cota unica de 16% a fost introdusa intr-o perioada de crestere economica. "Nu am asistat la o intrare in suprateran a acestei zone obscure. Cei care nu platesc 30% impozit nu vor plati nici 16%. In plus, reducerea taxelor acum ar insemna sa te impusti singur in picior", spune Daianu. Principala masura pe care autoritatile ar putea sa o ia, crede specialistul, este aceea de a face legile sa functioneze: "In acest moment, penalizarile nu sunt pe masura nici pentru cei care nu platesc, dar nici pentru institutiile corupte care ar trebui sa incaseze". Spre exemplu, Fiscul a declarat ca, in 2008, a surprins fraude de evaziune fiscala in suma de aproximativ jumatate de miliard de euro. Adica 1,6% din valoarea economiei subterane in 2009.

Dincolo de orice masuri ar lua autoritatile, dificultatea tine si de o anumita cultura: respectul oamenilor fata de lege, fata de stat si fata de ceilalti platitori de taxe. Economia subterana are cea mai mare pondere in PIB in statele sudice si est-europene, explica Daianu: in Grecia, Italia, Spania, Romania si Bulgaria, ea variaza intre 25 si 40 de procente din PIB, in timp ce in statele centrale si nordice, ea pleaca de la 5% si nu depaseste 15 procente. O statistica a Comisiei Europene realizata intre anii 2000 si 2006 arata ca Grecia, Slovacia, Ungaria, Italia si statele baltice erau campioane la TVA neincasata de stat. Pe atunci, Romania si Bulgaria nu erau inca membre ale UE. Sumele la nivelul UE, numai din TVA neincasata, erau imense: intre 90 si 113 miliarde euro anual.

Romania se afla pe primele locuri in Europa in ce priveste ponderea din PIB a economiei subterane. Un studiu realizat de A.T. Kearney in 2008 arata ca Romania se afla pe locul 5. Banii la negru infloresc in domenii precum constructii
, comert, transport, hoteluri
si restaurante. Aproape un sfert din forta de munca a Romaniei este platita "la plic", cu bani gheata. Faptul ca platile electronice sunt relativ rar folosite favorizeaza economia subterana si frauda fiscala. Numai daca volumul de plati efectuate cu cardul ar creste cu 5%, economia subterana ar scadea cu 2,5%, adica s-ar castiga aproximativ 750 milioane de euro. Relatia dintre tranzactiile cu bani gheata si economia subterana este direct proportionala, iar un studiu comandat de Visa arata ca intre 5 si 7 miliarde euro, taxe neincasate de stat, se pierd anual in Romania prin tranzactiile in numerar.

 
#9 sa traiasca basescu si cu boc bine! 10.02.2010 08:37

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGĂŢIRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 
#10 CucoÅŸu RoÅŸ' 10.02.2010 11:19

Åžî yo îs striesat, dîn cauza uONGuriluor !
NiÅŸi nu-m' mai vini sî mai ... găinili !

Di-aia au rumînii uauăli aÅŸie prroasti...

 
#11 claudiu77 10.02.2010 13:17

sunt fermier am o ferma de 30.000 gaini ouatoare pe care le inscriptionez cu 3.ferma afost modernizata pe fonduri sapard bateriile folosite indeplinind ultimile norme si conditii de bunastare din UE pentru ca logic nu s-ar fi aprobat proiectul. ce nu stiu „marii specialisti” numerotarea cu 1,2,3 reprezinta modul de crestere adica 1-ecologic(crestere gospodareasca); 2-sol(crestre industriala); 3-baterii(crestere industriala). modul de hranire fiind acelasi si la 2 si la 3.cat despre1 in romania parerea mea ca nu prea are cum exista pentru ca implica si un sistem de furajare special adica porumbul si cerealele folosite trebuie sa fie si ele „curate”. dar in romania orice papagal poate ciripi ceva si gata „presa profesionista” preia.cat despre "Vier Pfoten" a terminat cu cainii maidanezi nu mai scot bani dupa urma lor si gata sunt mai nou specialisti in gaini sau poate le-a fost propus un castig in urma acestui subiect. asa ca vier pfoten aveti grija de cainii vostrii ca fermierii romani au foarte mare grija de gainile lor.

 
#12 cuibus 10.02.2010 13:27

nu degeaba sunt tacaniti rau polonezii..de ce nu urmam alte exemplu nu cele rele domnule Ilie Van

 
#13 cuibus 10.02.2010 13:36

desi suntem catalogati de specialisti ca fiind una dintre cele mai bune tari unde se poate aplica agriculura ecologica, nu o sa fim deoarece mafiotii din domeniul acesta nu doresc acest lucru, adica produse sanatoase, oameni sanatosi si deci un profit decent pentru toti. la noi filozofia e produse ieftine, preturi mari, oamenii nu conteaza..ca suntem pe primul loc in lume la nr de cancere e foarte ''bine''..important ca fermierul x sau y are case, masini si conturi pline. RUSINE domnilor ''fermieri''!
Dar este si vina statului ca nu face niste legi oneste pentru a promova produsele sanatoase si eliminarea porcariilor.

 
#14 punctul pe i 10.02.2010 14:14

oare chiar asa sa fie , stimata Dna Raluca?? "Ouăle românilor sunt de proastă calitate " Nefericita exprimare...Sunt convins ca multi romani ar putea sa va probeze .... contrariul.... !!!

 
#15 doru 10.02.2010 15:30

In primul rand hrana gainilor conteaza...am sesizat in ultimul timp oua care atunci cand le spargi in tigaie iti miroase toata casa a peste (probabil sunt hranite cu faina de peste)..iar o alta chestie cred ca pun ceva coloranti in hrana gainilor ca sa fie galbenusul mai inchis la culoare ca ouale de tara ,dar rezulta de fapt o culoare portocalie sintetica, nefireasca pt un ou...aiurea nici nu mai stii ce sa mananci , ne otravesc

 
#16 Sile 10.02.2010 15:51

Ouale romanilor sunt de proasta calitate. Da' de cind se oua romanii si noi nu stim? L-ati intrebat pe d-l Nastase ce parere are despre afirmatia din titlu?O zi Buna!

 
#17 Daniel 10.02.2010 16:43

Cine a calculat stresul la gaini ? Si dupa ce metoda ? Apropo exact acest subiect si cu aceleasi concluzii le-am auzit acum aproximativ 2 ani in Spania. Nu cumva astia de la "vier pfoten" a copiat ceva de pe " goagal " si la lansat pe piata ca sa se bage in seama mai ales ca din nou este de actualitate si subiectul cu cainii vagabonzi ?

 
#18 Marian 10.02.2010 17:48

Cum poate fi o gaina care a crescut toata viata in cusca stresata pentru ca traieste intr-o cusca? Cu ce compara viata in cusca? A vazut la televizor cum traiesc suratele lor pe camp sau cum?

 
#19 xxx 10.02.2010 18:26

Ouăle românilor sunt de proastă calitate...........HA.HAHIHIHIII...............CINE PUSCA SI CUREAU LATAAAA MI-A CONTROLAT OUTELE.................TAMPIT TITLU SI IN ACELASI TIMP AMUZANT)))))))))...................................OH....POATE SE STRESEAZA CAND VAD O BUNACIUNE............IN REST DE GAINI SA AUZIM NUMAI DE BINE.............saracele gaini stresate de gripa aviara si-au transmis genetic teama de genocidul facut de PD-LISTUL FLUTUR.....................HAHA......................CUM E POLITICUL IDIOTIT,ASA ESTE SI PRESA

 
#20 un BUN ROMAN 10.02.2010 20:09

OUALE GAINILOR sunt de proasta calitate si nici de cum OUALE ROMANILOR sunt de proasta calitate,iar in ceea ce priveste STRESUL GAINILOR chinuite si necorezpunzator hranite nu prea cred nici in aceasta varianta , probabil ca atat GAINILE cat si ROMANII sunt STRESATI DE POLITICA NESIMTITA A CELOR 20 DE ANI DE DEMOCRATIE ....

 
#21 klaus 11.02.2010 00:29

Doru draga, culoarea galbenusului, daca mai tin eu bine minte, e data de caroten. Cert este faptul ca un ou cu galbenus mai spre galben are aceeasi valoare, proteica de exemplu. Trebuie facuta diferentierea clara intre calitati gustative si calitati biochimice.
In al doilea rand, te asigur ca faina de peste a ajuns mult prea scumpa pentru a fi folosita in alimentatia gainilor ouatoare. Parol!

Domnule cuibus, sper ca va referiti doar la marile companii agricole si nu la fermierii de rand. Spun asta pentru ca v-ati putea afla intr-o mare greseala.

@Marian si Daniel
Stresul la gainile crescute in baterii se manifesta fara pic de indoiala. Va amintesc macar doua lucruri pe care gaina nu le poate face in baterie: nu poate scurma si nu poate sa-si aranjeze un cuib. Sunt actiuni conditionate genetic, prin urmare nu se pot suprima. Prin ameliorare genetica s-a reusit reducerea instinctului de clocire, spre exemplu. Insa toate au o limita. Ne ramane sa asteptam ca stiinta sa inventeze oul care se divide singur smile). Poate-l inventeaza Vier Pfoten!

 
#22 OLT 11.02.2010 09:30

E bina ca macar cineva prezinta ambele parti ale chestiunii, nu doar neadevarurile celor care cauta sa manipuleze prin teama.

"Lupta" pentru bunastarea animalelor e una, manipularea care se incearca aici si la care, in mod direct sau indirect, a subscris si Vier Pfoten e alta. Daca nu suporti gandul ca gainile sunt crescute in niste baterii, atunci ai tot dreptul sa platesti mai mult si sa iei oua free-range sau bio. Cert e ca ouale bio nu au nici in Anglia o cota de piata mai mare de 6%, deci cam atat despre ele.

Precum zicea si dl. Ilie Van, pentru crescatori e cam tot una daca vand oua la baterie sau oua free-range. Din contra, free-range sau bio ar fi de preferat fiindca au o marja mai mare, in conditiile in care piata e si dispusa sa cumpere - si daca n-ai investit cateva milioane de euro in custi imbunatatite.

Si ca sa inchei cu inca o dovada pentru cat de subtire e aceasta tentativa de redefinire a adevarului: pe mediafax se tinea sus si tare ca 2/3 din ouale din Romania sunt crescute in baterii. De fapt, 2/3 din fermele din Romania au crestere la baterii, dar mai mult de 90% din productie e asigurata de ele.

 
#23 six 14.02.2010 23:40

Lasand deoparte "ouale romanilor" din titlu cred ca romanii sunt mai stresati decat gainile de care ne ingrijoram: http://domnulsix.wordpress.com/2010/02/14/puii-de-gaini-stresate/

 

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa