Pacatul curviei

de Alina ALEXE Postat la: 16.02.2007 00:00 Ultima actualizare: 18.10.2011 03:34
Lumea veche nu facea distinctie intre adulterine, concubine si prostituate. Toate acestea preacurveau, fiind deci desfranate. Exista si alte apelative care se folosesc la adresa lor, cum ar fi curve, posadnice, celetnice, dame publice (aici remarcam deja o profesionalizare a categoriei; de altfel, termenul apare in documente dupa ce Carol Davila a infiintat un serviciu special de preluare sub control a prostitutiei - 1860 - si a introdus "condicuta femeilor publice", ca o incercare de "priveghere" a fenomenului) sau dame pur si simplu. Intr-o societate in care femeia nu era privita decat ca un soi de "marfa conjugala", cele care-si permiteau luxul de a iubi liber erau aspru pedepsite. In secolul al XVII-lea, in Moldova, femeilor cu moravuri usoare li se taia nasul, erau puse la stalp si adesea inecate (martor e un Paul de Alep). In Dobrogea, situatia era si mai grava: prostituatele sunt duse in Insula Serpilor si lasate sa moara prin expunerea la intepaturile tantarilor. Pe cand marea majoritate a femeilor sunt terifiate de ideea de a fi socotite necuviincioase, nesupuse, cum "nu se cuvine", "ne-la-locul lor", exista o minoritate ce prefera "a se da spre desmierdaciune barbatilor", supunandu-se condamnarii sociale. Numele lor sunt poetice, ca si cum ar vrea sa lupte cu uitarea, aducand, intr-un fel, cu niste nume de scena: Caltuna (secolul al XV-lea, mentionata intr-o scrisoare a unor boieri braileni catre Stefan cel Mare, in care primii isi arata supararea fata de intentia domnitorului de a lua sub protectia sa copilul "curvei"), Stana (1783, care "s-au facut posadnica logofatului Radului"), Neaga (despre ea se zice ca "in trecutul an au mers de buna voie la turci si au sazut cu turcii cat i-au fost voia ei si s-au sfrintit"; cel putin asa declara sotul Gheorghe care, prin jurul anilor 1736-1739, vrea sa divorteze), Gyurghioala (1856, reclamata de un general-maior ca i-a imbolnavit un soldat de "boala lumii"), Posanitza (1856, in aceeasi situatie cu cea de dinainte). Exista o in­­cercare de "curatare" la fata a prostituatelor, prin organizarea unor bordeluri oficiale. In Cluj, de exemplu, acestea erau asezate pe strazi cu nume frumoase ca strada Florilor sau strada Cotita. Asta nu inseamna ca nu existau si femei publice mai putin cocoane care-si practicau meseria in tiganie, fara condicuta. Aici nu mai calcau tinerii studenti cu parinti instariti, elevi de liceu sau altii cu chef, dar cu dare mana, ci in special taranii care veneau la targurile din oras pentru a-si vinde produsele. Pe la 1912 femeile "serioase" cer suspendarea prostitutiei legale (alaturi de alte drepturi pe care si le revendica: aplicarea principiului "la munca egala, salariu egal", admiterea femeilor in invatamantul universitar superior, in functia de directoare, independenta economica a femeii maritate). In 1931 se pare ca au fost interzise bordelurile, dar fenomenul a rezistat, lumea cu frica de Dumnezeu stiind exact zonele pe unde nu trebuia sa-si trimita copiii la scoala.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa